Asociația A.R.T. Fusion a lansat, luna trecută, un raport prin care își propune să prezinte o imagine de ansamblu asupra modului în care Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă este implementată în România, la șapte ani de la adoptarea acestui amplu program de acțiune globală. Cercetarea arată cum s-au implicat autoritățile publice locale și în implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Durabilă.

Raportul este parte a proiectului „Viitor prin Acțiune”, care încearcă să stimuleze procesul de participare activă în demersul de luare a deciziilor, la nivel local și regional din România referitor la Agenda 2030, prin creșterea gradului de responsabilitate activă a tinerilor, liderilor de tineret și profesorilor din România în ceea ce privește sustenabilitatea și schimbarea climatică. Raportul poate fi citit integral și descărcat de aici.

 

Monica Tudorache, responsabilă de comunicare în organizația A.R.T. Fusion, ne povestește, în acest interviu, de ce sunt importante obiectivele de dezvoltare durabilă, pentru cetățeni și ONG-uri, cum putem sta cu ochii pe implementarea lor și ce povești de succes au comunitățile care au luat în serios Agenda 2030.

Ce sunt obiectele de dezvoltare durabilă și cum ne afectează zi de zi, ca cetățeni, dar și ca oameni care lucrează în zona ONG? Ne poți da câteva exemple?

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă fac parte din Agenda 2030, adoptată de către Adunarea Generală ONU în anul 2015. Ele reprezintă, practic, un cadru global pentru adoptarea de politici, dar și atitudini sau comportamente care adresează unele dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă oamenii de peste tot din lume. Agenda este intersecțională, înglobând atât aspecte legate de drepturile omului, cât și în ceea ce privește mediul (de la eradicarea sărăciei până la strategii care clădesc dezvoltarea economică, în agendă se regăsesc obiective care iau în considerare probleme legate de sănătate, educație, protecție socială și schimbări climatice).

Câteva exemple în ordine aproape aleatorie (dar și în funcție de temele pe care le abordăm în cadrul Asociației A.R.T. Fusion) ar fi Obiectivul 5 - Egalitate de Gen, Obiectivul 10 - Inegalități Reduse, Obiectivul 11 - Orașe și Comunități Durabile, Obiectul 12 - Consum și Producție Responsabile, și Obiectivul 17 - Parteneriate pentru Realizarea Obiectivelor.

Ne poți demitiza anumite prejudecăți despre ODD-uri? Spre exemplu, ne poți povesti cum afectează implementarea sau non-implementarea lor femeile sau copiii?

Lipsa de acțiune a statelor (și a cetățenilor, de altfel) în vederea implementării acestor Obiective de Dezvoltare Durabilă are consecințe asupra tuturor, dar în mod special a categoriilor vulnerabile.

Aici vorbim și despre diferite etnii, rase, persoane refugiate (fie că vorbim despre persoane care fug din calea conflictelor sau din cauza schimbărilor climatice).

Cred că o prejudecată pe care multe persoane o au în ceea ce privește egalitatea de gen este că deja suntem în punctul în care nu mai e nevoie de nicio schimbare, că deja suntem egali, și că nu e nevoie neapărat să avem niște obiective adoptate la nivel global care să reglementeze aceste lucruri. Însă femeile și fetele se confruntă în continuare cu foarte multe probleme, printre care și violența de gen. La nivel global, aproximativ 736 de milioane de femei - una din trei femei - au experimentat violență fizică și/ sau sexuală din partea unui partener, violență sexuală din partea altor persoane sau ambele, cel puțin o dată în viață, conform datelor UN Women.

 De asemenea, există în continuare practici patriarhale care afectează femeile și copiii, fetele în mod special, precum mutilarea genitală feminină. Astăzi, mai mult de 200 de milioane de fete și femei din întreaga lume au trecut prin această formă de violență, dintre care cel puțin 500.000 de femei din Uniunea Europeană, conform Comisiei Europene. Există în continuare un număr ridicat și de căsătorii forțate, la care fetele sunt supuse încă de la o vârstă fragedă.

În fiecare an, la nivel global, aproximativ 12 milioane de fete sunt căsătorite înainte de a împlini 18 ani, conform UN Women. Lipsa egalității de gen se regăsește în fiecare aspect al vieții cotidiene, de la siguranța și sănătatea femeilor în propriile locuințe sau în spații publice, până la discriminare la locul de muncă, sărăcie menstruală, lipsa plății egale pentru aceeași muncă fiind doar câteva dintre ele.

Deși în cadrul proiectului Viitor prin Acțiune nu lucrăm pe problemele care țin de inegalitatea de gen, aceste subiecte sunt o preocupare pentru A.R.T. Fusion, organizația activând pentru conștientizarea acestor probleme prin educație și pentru dezvoltarea de atitudini non-discriminatorii. Proiectele noastre includ o componentă care se uită la dimensiunea de gen, și o parte dintre ele se focusează chiar pe educație pentru egalitate de gen.

Cum putem monitoriza obiectivele de dezvoltare durabilă și, de fapt, de ce e important să le monitorizăm în comunitățile în care locuim?

Autoritățile publice locale au rolul de a implementa aceste obiective la nivel local, și le putem monitoriza prin consultarea strategiilor elaborate de către instituții pe care le găsim pe site-urile lor sau prin solicitarea de informații prin legea 544/2001.

Este important să le monitorizăm pentru că este o responsabilitate comună ca orașele sau comunele în care locuim să fie mai sustenabile și mai incluzive. Cel puțin în teorie, comunitățile ar trebui să fie cu și pentru oameni, și să ia în considerare nevoile cetățenilor.

Însă și cetățenii au responsabilitatea de a se informa în ceea ce privește atât drepturile, cât și obligațiile lor. De asemenea, nevoia adoptării ODD-urilor ne arată că există foarte multe interdependențe globale, și că e nevoie ca toți/toate să ne asumăm responsabilitatea pentru a putea depăși anumite probleme. Cel mai relevant exemplu în acest sens este pandemia de COVID-19: o problemă de sănătate care nu ține cont de granițe și pentru care fiecare persoană a trebuit să respecte niște norme.

În concluziile raportului, spuneți că ODD ar putea fi îndeplinite dacă autoritățile locale ar avea date statistice mai bune, planuri strategice realiste, resurse umane și financiare, dar și o colaborare mai bună cu ONG-urile. Cum pot încerca ONG-urile să deschidă conversațiile despre obiective durabile și care sunt ONG-urile care pot face asta?

Noi, la A.R.T. Fusion, credem în puterea parteneriatelor și mai credem că, pentru a face o schimbare, e nevoie să lucrăm împreună - instituții, ONG-uri, media sunt doar câțiva dintre stakaholderii care pot influența și produce schimbarea. Însă uneori colaborarea cu autoritățile locale poate fi o provocare.

În general, ce facem noi este să construim relații, să interacționăm la evenimentele la care ne adunăm, să trimitem invitații și către autoritățile locale atunci când organizăm noi evenimente, și să creăm contexte în care să ne întâlnim și să povestim despre proiectele și intențiile noastre.

O relație de succes, fie că vorbim despre relații personale sau profesionale, se bazează pe încredere. Fiecare poate avea propriile reticențe, însă e important să construim această încredere în timp. Să ne cunoaștem și să ne identificăm punctele comune, să avem răbdare și să încercăm un dialog constructiv mai degrabă decât unul acuzator.

Cât despre care sunt ONG-urile care pot face asta, aș spune că orice organizație care lucrează într-una dintre zonele ODD-urilor. Probabil că e mai ușor pentru organizațiile care au deja o istorie sau un parteneriat cu autoritățile publice, însă chiar și ele au început de undeva. 

Ce exemple de practici bune ați găsit în cele 24 de localități monitorizate?

În Buzău, se află prima școală din țară ce produce energie mai mult decât consumă. Școala colectează deșeuri pe 8 fracții – hârtie/carton, plastic, aluminiu, menajer, baterii, becuri, deșeurile biodegradabile fiind compostate prin propria stație (gradul de colectare selectivă fiind de 80%) , iar căldura se face prin pompe de căldură, utilizând energie electrică produsă de panourile fotovoltaice.

De asemenea, apa de ploaie este folosită în totalitate în rețeaua publică de canalizare a orașului, colectată în 3 bazine, o parte din apă fiind folosită pentru rezerva de apă în caz de incendiu, și o parte foarte importantă pentru irigarea spațiilor verzi și mai ales pentru irigarea unei sere didactice.

Toate aceste acțiuni au fost realizate cu fonduri europene și de la bugetul local. La nivelul municipiului Buzău, există o strategie pentru tranziția la economia circulară 2020-2030260, iar în planul de acțiune regăsim o serie de propuneri precum – crearea unui Upcycle MALL cu magazine și Hub având Repair Café și alte afaceri circulare, valorificarea deşeurilor organice prin producerea de biogas, obţinerea de energie regenerabilă din biomasă, crearea unei bănci de alimente pentru facilitarea reducerii risipei alimentare. 

Un alt exemplu de bună practică este Turda – acolo avem transport exclusiv electric, încă din decembrie 2019 - este primul oraș din România cu transport public exclusiv electric, existând 20 de autobuze 100% electrice, lucru realizat cu finanțare europeană prin accesarea de fonduri europene. 

În Ciugud se află cel mai mare număr de staţii de încărcare pentru autovehiculele electrice în raport cu populaţia și prima monedă virtuală pentru reciclarea ambalajelor. Ciugud a devenit Smart Village – sat inteligent prin măsurile luate, remarcabile fiind soluțiile inteligente pentru producerea energiei din sursele regenerabile ce asigură electricitatea pentru stațiile de încărcare a mașinilor electrice (există o staţie de încărcare la aproximativ 1.000 de locuitori). De asemenea, la nivelul localității, au existat mai multe schimburi de experiențe cu orașe/comunități similare din Franța, Germania, Polonia.

În anul 2021, comuna a devenit prima comunitate din România care a lansat propria monedă virtuală – CIUGUban, folosită ca recompensă pentru cetățeni, îndeosebi copiii care colectează selectiv deșeurile și reciclează ambalajele din plastic, sticlă și aluminiu. 

Mecanismul este unul simplu și atractiv – în schimbul sticlelor, PET-urilor și a dozelor de aluminiu, cetățenii primesc aceste monede virtuale pe care ulterior le pot folosi și chiar converti în bani reali sau în diverse avantaje financiare, cum ar fi anumite reduceri de taxe.

Ne-am bucurat să identificăm exemple reale de lucruri bine făcute în România, să aflăm despre comunități sustenabile și acest lucru ne-a demonstrat că se poate.

Ce urmează acum pentru organizația A.R.T. Fusion și acest proiect? Cum continuă proiectul, după acest raport?

În continuare, în cadrul proiectului „Viitor prin Acțiune”, organizăm întâlniri de consultare publică cu un grup cross-sectorial.

Mai concret, invităm oameni care vin din diferite zone (ONG, instituții, media, cetățeni, companii private) și care au un interes în zona de mediu și sustenabilitate. Scopul acestor întâlniri este atât de a identifica o nevoie comună în ceea ce privește orașul în care locuim (noi, echipa A.R.T. Fusion, facem asta la nivel București, însă în cadrul proiectului, există o rețea națională de 44 de persoane care au fost formate să facă advocacy în ceea ce privește implementarea ODD-urilor la nivel local, iar aceste persoane vor face același lucru pe care-l facem noi aici în cele 19 localități în care activează, care acoperă diferite regiuni din țară), cât și să identificăm soluții și să operaționalizăm împreună un plan de advocacy.

Apoi vom merge mai departe către instituții cu propunerile pe care le colectăm de la cetățeni și experți/experte, prin intermediul unei campanii de advocacy.

În București, după prima întâlnire, grupul a decis să lucrăm pe regenerare urbană sustenabilă, în ceea ce privește spațiile verzi și incluzive. Abia așteptăm să explorăm împreună soluții și să transformăm orașul într-unul mai verde, în care să ne simțim mai acasă.