La aproximativ 70 km de Brașov este satul Mercheașa, un loc unde problemele macro pălesc în fața grijilor legate de vremea de afară, de animalele din curte sau de viața familiei. În satul unde autobuzul trece numai joia se află și cel mai bătrân arbore din România, un stejar care păstrează calmul și tihna tipic ardeleană de mai bine de 900 de ani.

Cum ajunge un arbore să fie un subiect în mediul online, o lume atât de îndepărtată de realitatea zilnică? Totul se datorează unei fetițe din gimnaziu care, din întâmplare, a ajuns să descopere cel mai vechi arbore din România cu ocazia unui proiect al Fundației Prințului Charles care invita săteni să pozeze un copac important în comunitatea lor. Stejarul descoperit i-a aduse fotografului premiul cel mare, dar a dus și la recunoașterea sa ca monument al naturii.

Așa s-a născut povestea Bătrânului Carpaților, aflat acum în grija Asociației Carpaterra. Acesta te invită la un moment de liniște, de poveste și a devenit un liant pentru comunitate. Pentru sătenii din Mercheașa, stejarul de pe pășunea satului e „cum e Turnul Eiffel pentru Paris”, spune Silviu, voluntar la asociație și fanul numărul 1. Dar a devenit și un spațiu de interes internațional, aducând biologi britanici, dedicând Ziua Stejarului sau cursa GoRun Trail. Toate acestea nu numai că au adus turiști, schimbând astfel și rutina oamenilor din sat, dar i-au învățat pe oamenii locului importanța protejării locurilor minunate ce le înconjoară satul.

Dar Mercheașa nu este unică în acest sens. Depresiunea Brașovului asunde tot felul de locuri grozave unde natura s-a dat în spectacol: de la stejari seculari și coloane de bazalt, până la vulcani noroioși și micro canioane formate de ultimele erupții vulcanice din România. Aceste locuri nu sunt atât de cunoscute, dar frumusețea lor impresionează vizitatorul rătăcit.

Așa a fost și Cătălin Cantor de la Carpaterra, care s-a îndrăgostit de zonă și s-a lăsat de meseria de jurist pentru a deveni ONG-ist și a susține cauza sa. Ca manager de proiect, el se ocupă zilnic de zona munților Perșani, face advocacy pentru a o declara geoparc natural și trezește românii la realitatea frumuseții naturii din jur.

Iar acest lucru nu este imposibil de realizat. Cu ajutorul Programului de Cooperarea Elvețiano-Român și cu expertiza partenerilor de la Asociația Park Ela din Elveția, Asociația Carpaterra a pus în aplicare proiectul „Din Alpii Elveției în Carpații României – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă”, prin care au construit strategia care să-i ajute să fie și mai aproape de scopul lor. Prin formarea de ghizi locali, cu adevărat pasionați, prin informarea locuitorilor despre zonele protejate și prin promovare coerentă și organizată, lucrurile au început să se miște.

Cumulând efortul tuturor persoanelor pasionate de această zonă, oamenii au ajuns să re-evalueze peisajele pe care le considerau obișnuite, superbe, dar obișnuite. Este nevoie de ochi noi pentru a reda valoarea peisajelor vechi.

Cu ochi noi au privit și brașovenii expoziția proiectului, în Piața Mare, și cu tehnologie nouă, 3D, vor vedea și restul filmulețele realizate despre viitorul geo-parc.

Acesta a fost proiectat în toate satele din împrejurimi și a avut un succes grozav, fiind expuneri cum mulți săteni nu au mai văzut ale Complexului geologic Racoș, Cheile Dopca, micro canionului de bazalt de la Hoghiz, Vulcanii noroioși de la Homorod, Rezervația Cotul Turzunului și, bineînțeles, Bătrânul Carpaților, stejarul secular de la Mercheașa, toate arii protejate.

Cu intenții bune la bază, entuziaștii de la Carpaterra au apelat la experți elvețieni prin parteneriatul cu Asociația Parc Ela Tiefencastel din Elveția. Aceștia au venit cu un simț de răspundere brici și mobilizare cât cuprinde, așa că zona a reînviat în jurul stejarului secular. Așa au ajuns sătenii de la 70 km de Brașov să cazeze peste noapte 70 de turiști, primiți cu ospitalitate ardelenească.

Proiectul „Din Alpii Elveției în Carpații României – Parteneriat pentru Dezvoltare Durabilă” este realizat de către Asociația Carpaterra și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul contribuției Elveției pentru Uniunea Europeană extinsă.