Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente, așa că la nivelul UE au fost lansate 5 misiuni cu un obiectiv ambițios, foarte curajos, așa cum a fost și misiunea Apollo care a dus omul pe Lună, spune Corina Murafa, membru al Comitetului Economic și Social European.

Patru noi call-uri, cu deadline în toamnă, au fost lansate recent în cadrul Misiunii de Adaptare la Schimbări Climatice. Ce înseamnă asta? Că ”sunt oportunități europene enorme de a finanța idei inovatoare în România în domeniul climei și mediului”, a anunțat pe Facebook Corina Murafa, membru în board-ul Misiunii, invitându-ne să răspândim vestea.

O sesiune de informare online este organizată chiar mâine, 5 iunie ((10-12 CET), de Ziua Mondială a Mediului, iar cei interesați pot afla mai multe AICI. 

În avanpremiera evenimentului, am dat curs cererii de mai sus, invitând-o chiar pe Corina Murafa (foto) să explice pe înțelesul tuturor cui se adresează aceste call-uri, care este scopul propus la nivel european și, mai ales, cum ar putea beneficia ONG-urile din România de banii puși astfel la dispoziție.

Iată ce ne-a spus:

Continent cu probleme grave, caut soluții

”În urmă cu câțiva ani, instituțiile europene au lansat 5 misiuni, asemănătoare, ca să spun așa, misiunii Apollo de a duce omul pe Lună. Aceste 5 misiuni au o durată de cel puțin 10 ani și prin ele ne propunem să atingem la nivel continental un obiectiv ambițios, foarte, foarte curajos.

Una dintre aceste misiuni se numește Adaptare la schimbările climatice. Eu fac parte din boardul acestei misiuni.

Ce înseamnă asta concret? Să recunoaștem că Europa se încălzește de două ori mai rapid decât celelalte continente. Avem mari probleme de reziliență în fața crizelor climatice, de la secetă la eroziunea solului, la deșertificare, la ploi torențiale, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Și nu avem foarte multe soluții care să funcționeze pentru a preveni și atenua impactul unor astfel de fenomene catastrofale, care au început să se manifeste și vor continua să o facă peste continent.

Ce se caută acum, în următorii zece ani, este să se construiască alianțe complexe la nivel european, între mai multe regiuni europene, între diverse tipuri de actori din Europa, pentru a se pilota soluții care să funcționeze pentru această problemă de adaptare la schimbările climatice. Soluțiile, cele bazate pe natură mai ales (care să prevină astfel de fenomene), sunt cumva justificate și din punct de vedere economic”.

Cuvântul cheie - Parteneriat

”Cadrul juridic prin care se dau acești bani sunt programele Horizon, care tradițional sunt programe de cercetare în UE. În cadrul misiunii, unele call-uri sunt mai aplicate. De aceea, se încurajează parteneriatele între actori, din societate și din regiuni.

De exemplu, un ONG alături de un consiliu județean, alături de o universitate din 2- 3 state membre (pentru că vorbim despre proiecte de milioane de euro, chiar zeci de milioane unele dintre ele) să găsească și să piloteze timp de 3 ani o soluție la deșertificare sau o soluție la insulele urbane de căldură.

Și să vedem cum reacționează continentul nostru cu aceeași soluție implementată în Slovenia, în România și în Spania, de exemplu. Sau să identificăm soluții pentru eroziunea costieră.

Sunt proiecte de cercetare aplicată cu aplicație practică”.

Rolul ONG-urilor

”În cadrul call-urilor, ONG-urile pot avea rol și de comunicator cu comunitățile locale, și de mediator, și de promotor.

Unele dintre ele, cele care activează în zona de biodiversitate, au și cunoștințe tehnice pe care le pot pune pe masă, soluții la diverse probleme din zona aceasta de adaptare.

Numai că, într-adevăr, call-urile sunt mari, complexe, fiind sub programul Horizon. Sunt câteva ONG-uri din România care au avut capacitatea să fie implicate în acest program, dar mai degrabă aceasta este excepția decât regula”.

Lideri și manageri

”Call-urile presupun participarea a trei țări din Uniunea Europeană, deci un consorțiu din care să facă parte minim trei state membre. Iar în cadrul unui stat membru aplicanți pot fi: unități administrativ-teritoriale, pe Misiunea de adaptare preferându-se regiunile (consilii județene), dar pot aplica și municipiile sau autoritățile publice locale de tip oraș/comună. Apoi, facultăți și ONG-uri.

Cine e liderul de consorțiu nu știu să vă spun, depinde cine își asumă managementul de proiect și are această capacitate. Pot fi universitățile, în general ele sunt cele mai adaptate la a implementa proiecte Horizon.

Dar noi avem o problemă în România cu proiectele Horizon, în sensul în care universitățile care implementează aceste proiect sunt de obicei parteneri juniori în astfel de consorții. Liderul e o universitate din Olanda, sau un institut de cercetare din Germania, sau un think-thank din țările care sunt lideri de consorții.

Ideală ar fi o colaborare intrasectorială, prosectorială, la nivelul unei comunități din România afectată de schimbări climatice și care vrea să găsească soluții la problema respectivă, acesta e și matchmakingul call-ului de mâine.  

Sunt și alte regiuni din Europa care își caută parteneri. În principiu Secretariatul Misiunii de Adaptare oferă și genul acesta de suport, de matchmaking. Se pun la dispoziție astfel de platforme, vom vedea în perioada următoare”.

Portalul Misiunii este AICI.

Mai multe detalii importante, AICI.

___________________________________

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong