Foto: Facebook/Mai Mult Verde

Reprezentanții celor 63 de ONG-uri care au trimis în februarie o scrisoare deschisă cerând protejarea apelor împotriva deșeurilor s-au întâlnit miercuri (foto) cu ministrul Mediului, Mircea Fechet. ”A spus că trebuie date amenzi și părea destul de hotărât. Dar de la a spune și până la a face e o cale foarte lungă”, ne-a declarat Dan Bărbulescu, de la Asociația Parcul Natural Văcărești.

Din partea autorităților, la întâlnirea de lucru a fost prezent și Sorin Rândașu, director la Apele Române.

”Majoritatea deșeurilor din ape ajung acolo din cauza depozitării lor în zone neconforme, iar România trebuie să scape complet de fenomenul dusului deșeurilor „la pârâu” sau „la râpă” sau oriunde altundeva în natură, departe de ochii satului, dar care afectează biodiversitatea și sănătatea noastră”, a transmis la finalul întâlnirii asociația ”Mai mult verde”, care, cu ajutorul voluntarilor, a colectat în doar 14 zile peste 10 tone de astfel de deșeuri.

În scrisoarea deschisă se cere Ministerului Mediului ”crearea unui program național de administrare a malurilor râurilor în vederea salubrizării cursurilor de apă, dar și pentru crearea unei infrastructuri de colectare a deșeurilor din natură”.

Asta în condițiile în care ”aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual de apele Dunării pe teritoriul României”, conform unui  studiu realizat în perioada 2022-2023 de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România, în cadrul programului ”Cu Apele Curate”.

Invitat de Știri.ong să ne spună care au fost concluziile întâlnirii, Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești, ne-a precizat de la bun început că ”autoritățile (Ministerul Mediului și Apele Române) știau de problemă, pentru că ea e vizibilă”.

”Însă e o problemă cam a nimănui. Ambalajele de pe ape sunt într-un spațiu gri de legislație, în care nu prea există responsabili și nici pârghii de intervenție. De asta ne-am și deplasat la Ministerul Mediului”, ne-a explicat acesta. 

Asociația Parcul Natural Văcărești este direct interesată de această problemă pentru că se confruntă cu situații similare în zonele ei de interes - Dâmbovița, salba de lacuri de pe Colentina și, în general zonele umede, lacustre, ale Bucureștiului.

Întrebat care a fost reacția reprezentanților autorităților, un prim răspuns a fost: ”Au zis că e o problemă și că singura ei rezolvare este prin intensificarea controalelor și a amenzilor pentru UAT-urile pe raza cărora sunt înregistrate astfel de situații”.

”Dacă ne referim la Dunăre, care e colectorul (prin bazinul lui hidrografic) al atâtor râuri din România, prezența plasticului și a ambalajelor din plastic pe apă e cauzată de punctele de descărcare ilegală a deșeurilor din amonte.

Iar autoritățile cu care ne-am întâlnit au fost de acord că trebuie intensificate controalele și că fenomenul se va diminua în momentul în care amenzile care se vor da vor ajunge la primării sau la consilii județene. Din punctul lor de vedere este singura soluție cu care se poate rezolva acest fenomen, pe care noi nu-l vedem foarte bine de la București, dar îl vedem foarte bine când mergem în Delta Dunării. Sau la Giurgiu.

Această realitate este prezentă în România, fie că vorbim de zone împădurite, de zone de luncă sau de arii naturale protejate de-a lungul râurilor). Este o prezență care a devenit deja obișnuită. Ne-am obișnuit ca atunci când ieșim pe malul unui râu să ne întâlnim cu deșeuri sau cu ambalaje, circulă fotografii.

Eu cred că în momentul în care nu vor mai fi aceste mormane de gunoaie pe malul râurilor și al Dunării (dacă se va ajunge vreodată la acest moment!) s-ar putea să fim foarte surprinși cât de mult s-a schimbat peisajul...S-ar putea să ne trezim în altă țară. Spun asta pentru că țările din amonte (Austria, Ungaria) nu au această problemă. Ei au alte probleme (cu microplasticul, cu poluări șamd) dar problema deșeurilor mari, plutitoare, începe să apară odată cu intrarea Dunării în Serbia-România-Bulgaria”, ne-a mai declarat Dan Bărbulescu.

De ce această diferență - pentru că în acele țări legislația e mai aspră sau pentru că spiritul civic e mai dezvoltat?

Directorul executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești ne-a răspuns ”Și, și”.

”Eu cred că e vorba și de aplicarea legislației, de aplicarea sancțiunilor, e vorba și de mecanismul privind managementul deșeurilor. Fiecare UAT, comună, sat sau oraș trebuie să aibă un contract de salubritate cu un salubrist care ridică deșeurile și le duce la un depozit conform. Nu știu câte comune sau sate din România au așa ceva. Probabil că există niște statistici, dar rezultatul îl vedem. Pe malul apelor. 

Cred că inițiativa pornită de ”Mai mult verde” este foarte utilă, nu știu ce sorți de izbândă are, dar e menită să ne mai trezească puțin și să ne pună în fața unei probleme pentru care nici noi, ONG-urile, nici autoritățile publice nu prea găsim soluții.

Ministrul Mediului a spus că trebuie date amenzi și părea destul de hotărât. Dar de la a spune și până la a face e o cale foarte lungă.

E un proiect care se întinde pe termen lung, pentru că trebuie convinse autoritățile, trebuie OBLIGATE autoritățile, trebuie convinși oamenii, trebuie convinse companii și create pârghiile de intervenție astfel încât pădurile și apele din România să se curețe de ambalaje”, a concluzionat Dan Bărbulescu.

Află mai multe despre scrisoarea deschisă semnată de 63 de ONG-uri și adresată Ministerului Mediului și ascultă emisiunea Planeta Verde de la RFI Romania la care a vorbit despre acest subiect Loredana Pană, expertă advocacy la asociația ”Mai Mult Verde”.

 ______________________________

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong