Strategia „De la fermă la consumator” în contextul Coronavirus

Din 2007 suntem cetățeni europeni. Apartenența la Uniunea Europeană ne oferă drepturi foarte importante la nivel socio-economic și politic, dar o dată cu ele și responsabilități serioase și obligații presante. Una dintre responsabilități este legată de asigurarea unei strategii de dezvoltare sustenabilă a agriculturii românești, care să valorizeze o prezență încă ridicată a micilor producători în rural.

În contextul urgenței determinate de criza climatică, Comisia Europeană a adoptat în decembrie 2019 cel mai ambițios pachete de măsuri, care ar trebui să permită transformarea Europei în primul continent neutru din punct de vedere climatic, până în 2050. Este vorba de Pactul Ecologic European, document care urmărește câteva obiective majore:

• să stimuleze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară, mai curată;
• să refacă biodiversitatea și să reducă poluarea.

Agricultura este unul dintre domeniile cheie care trebuie să asigure acest tip de tranziție. Pentru aceasta, Comisia Europeană a dezvoltat o strategie specifică, „De la fermă la consumator” (traducerea din engleză From farm to fork).

Strategia pune în evidență rolul pe care producătorii și pescarii europeni trebuie să și-l asume pentru a face trecerea spre o agricultură sustenabilă. Este nevoie nu numai de o schimbare a modului de producție cât și a celui de consum, fiind necesară o implicare mai susținută a guvernelor pentru a asigura acces la informații cu privire la hrană și modul în care aceasta este produsă.

De ce avem nevoie de strategia „De la fermă la consumator”?

În 2050, populația lumii va ajunge la aproape 10 miliarde și avem nevoie ca toți acești oameni să aibă acces la alimente sigure, accesibile și hrănitoare. În timp ce tranziția către sisteme alimentare mai durabile a început, FAO atrage în continuare atenția cu privire la importanța susținerii micilor producători în asigurarea unei alimentații diverse și nutritive, aceștia reprezentând totodată o plasă de siguranță pentru perioadele de criză.

Uniunea Europeană s-a angajat să coordoneze Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, cu toate acestea, sunt necesare schimbări majore de comportament pentru a livra ce plănuim. Provocările sunt multe, de vreme ce vorbim despre probleme de mediu, sănătate și economice. Printre provocări se numără:

• poluarea aerului, apei și solului, pierderea biodiversității, schimbările climatice și epuizarea resurselor. Între 25-30% din emisiile globale de gaze cu efect de seră (GES) sunt atribuibile sistemului alimentar, iar în UE, agricultura este responsabilă pentru aproximativ 11% din emisiile de GES
• risipa alimentară: în prezent, pierdem aproximativ 20% din alimentele produse în UE
• accesul la alimente: 36 de milioane de cetățeni nu își pot permite o masă de calitate
• obezitatea: peste jumătate din populația adultă a UE acum supraponderală, aceasta contribuind la o prevalență ridicată a bolilor legate de hrană și nevoia asistenței medicale

Strategia „De la fermă la consumator” va contribui la agenda europeană privind schimbările climatice, protejarea mediului și conservarea biodiversității

Cum va fi realizată strategia?

În termeni de timp, noua strategie va fi finalizată și promovată de către Comisie UE pe parcursul anului 2020. În ceea ce privește domeniul de aplicare, se va aborda fiecare etapă din lanțul alimentar, de la producție și procesare, până la comercializare, consum și comerț internațional. Scopul strategiei este de a schimba modul în care producem și consumăm, fără a face compromisuri cu privire la siguranță, calitate și accesibilitatea alimentelor. Ținta este crearea unei economii circulare, prin partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins, iar aceasta implică reducerea la minimum a deșeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei de câte ori este posibil. Acestea pot fi refolosite, creând astfel o valoare suplimentară.

Comisia se va consulta pe larg cu producătorii și alți operatori din sectorul alimentar, cetățeni, ONG-uri și alte părți interesate, pentru a obține echilibrul corect. Este necesar ca  statele membre să se implice și să ofere întregul sprijin necesar.

Strategia este în proces de realizare și are 5 obiective principale:

1.       Asigurarea că fiecare cetățean UE are surse de hrană sustenabile și accesibile

2.       Abordarea Schimbărilor climatice

3.       Protecția mediului

4.       Conservarea biodiversității

5.       Dezvoltarea agriculturii ecologice

La nivel european au existat deja mai multe reacții cu privire la importanța documentului strategic, precum și cu privire la măsuri suplimentare care trebuie avute în vedere.

Fair Trade Advocacy Office transmite un comunicat de presă prin care se arată că Pactul Ecologic European nu poate fi sustenabil dacă nu este etic, respectiv că este regretabil faptul că Comisia recunoaște că doar „fermierii și pescarii europeni sunt esențiali pentru gestionarea tranziției ”, ignorând rolul important al fermierilor non-UE care cresc și furnizează alimente consumate în Europa.  Comunicatul în întregime poate fi consultat Pactul Ecologic European nu poate fi sustenabil dacă nu este etic.

De asemenea, peste 20 de organizații din societatea civilă solicită Comisiei Europene să recunoască impactul de mediu pe care îl are o dietă bazată pe consumul excesiv de carne și ouă. În scrisoarea semnată de organizații care au reprezentanță și în România, dintre care amintim Greenpeace, Slow Food, Via Campesina, WWF și URGENCI, se menționează că Strategia „De la fermă la consumator” nu adresează în nici un fel lipsa de sustenabilitate a modelului actual de creștere a animalelor în Europa. Semnatarii documentului solicită Comisiei Europene dezvoltarea unui plan care:

• Să stabilească ținte concrete și măsuri pentru reducerea producției industriale de animale;
• Să susțină modele mai bune de creștere a animalelor;
• Să creeze condiții pentru a se îmbunătăți alegerile legate de consumul de alimente și băuturi. 

Se atrage atenția că industrializarea fermelor de animale s-a produs cu suportul măsurilor politice și a subvențiilor, fiind necesară și acum asumarea responsabilității politice pentru schimbarea acestui model.

Criza Coronavirus

Ne aflăm în plină criză Coronavirus și efectele sunt resimțite mai ales de fermeri și de micii producători. Chiar dacă Agenția Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a ajuns la concluzia că „alimentele nu sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere” a noului COVID-19, ne confruntăm cu o serie întreagă de probleme.

O treime din populație se află în carantină, ceea ce generează o adevărată criză atât în lanțul de distribuție, cât și privind accesul la produsele agroalimentare.

Criza COVID-19 a adus o serie de probleme atât in interiorul Uniunii Europene cât și în relațiile comerciale cu alte continente. Țări precum Kenya și Africa de Sud sunt furnizori importanți pentru Europa de legume și fructe proaspete, și se confruntă cu probleme legate atât de producție cât și de transport al acestora către continent. Dificultatea de a asigura transportul pe distanțe mari, creșterea perioadei de așteptare a camioanelor cu mâncare pentru trecerea granițelor interne UE precum și probleme legate de lipsa forței de forță de muncă, sunt doar unele dintre provocările cu care ne confruntăm în aceste săptămâni.

În multe țări, forța de muncă este sezonieră și se bazează pe muncitorii emigranți, aceștia confruntându-se acum cu restricții de mobilitate. De exemplu, în Spania, care este cel mai mare exportator de fructe și legume din UE, trebuia să ajungă un număr de 16.000 de muncitori sezonieri din Maroc, care să ajute la culesul căpșunilor.

Se poate preconiza astfel o creștere a nevoii de a produce mai mult și mai divers la nivel local, dar și de schimbare a comportamentelor de consum, în vederea favorizării produselor de sezon. În acest context, apare în spațiul public o preocupare tot mai ridicată a consumatorilor de a dezvolta lanțuri alimentare scurte. Pentru România, poate fi și o oportunitate de a relansa discuția despre importanța socială a fermelor de semi-subzistență și dezvoltarea unor măsuri de atragere a forței de muncă în agricultură, inclusiv din rândul persoanelor care și-au pierdut locurile de muncă în contextul COVID-19.

Materialul este realizat în cadrul proiectului Trade Fair, Live Fair, implementat în 18 țări din Europa, cu co-finanțare din partea Uniunii Europene, în perioada 2017-2021. Proiectul urmărește promovarea la nivel european a unor politici favorabile dezvoltării durabile, cu accent asupra tematicii de consum și producție durabilă.

Asociațiile CRIES și Mai Bine sunt parteneri ai proiectului în România, participând la implementarea mai multor activități: organizarea unor sesiuni de formare pe tema Comerțului Echitabil pentru un număr de 150 de persoane; organizarea la Timișoara și Iași a unor evenimente de conștientizare publică, inclusiv Ziua Mondială a Comerțului Echitabil; informarea parlamentarilor români din Parlamentul Europei cu privire la activitatea Grupului de lucru pe tema Comerțului Echitabil.