Starea dramatică a celor opt specii europene de sturioni aduce împreună experți de nivel înalt din Uniunea Europeană (UE) și din țările vecine, într-o conferință găzduită în cadrul Președinției Austriei a UE și a Convenției Internaționale pentru Protejarea Fluviului Dunărea (ICPDR) între 9 și 10 iulie. Se așteaptă ca această conferință să promoveze măsurile și politicile de cooperare și coordonare necesare între statele din regiunea unde mai trăiesc sturionii, pentru a proteja aceste specii critic amenințate.

 

WWF colaborează cu Societatea Mondială de Conservare a Sturionilor (WSCS), o rețea globală de cercetători, alături de care a realizat un plan de acțiune pan-european pentru sturioni. Acesta va fi prezentat în cadrul Convenției de la Berna (convenție privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa) și va servi drept cadru pentru toate statele din regiunea unde trăiesc sturionii pe continentul nostru. La un eveniment secundar al conferinței de la Viena, draftul acestui plan de acțiune va fi discutat și dezvoltat în continuare.

 

"Supraviețuirea sturionilor nu ține cont de granițe, conservarea lor necesitând măsuri adecvate, concrete și concertate ale statelor unde mai există populații care se reproduc natural sau unde s-a intervenit pentru reintroducerea lor. Planul de acțiune pan-european este un pas important în conștientizarea largii răspândiri a sturionilor în Europa și a amplorii efectelor negative pe care activitățile umane le-au exercitat asupra acestor specii ancestrale ", spune Cristina Munteanu, manager național proiecte de conservare a sturionilor din Dunăre.

 

WWF salută rolul de lider a președinției austriece în efortul de consolidare a măsurilor de conservare și de întărire a marii urgențe pentru implementarea acestora. UE a demonstrat deja că protecția sturionilor este o prioritate - prin finanțarea a două proiecte LIFE: LIFE Sterlet, implementat de Universitatea Austriacă de Resurse Naturale și Științe ale Vieții și LIFE for Danube Sturgeons, implementat de WWF; precum și alte proiecte pentru alte specii europene de sturioni.

 

Ce considerăm că trebuie făcut:

- Prevenirea braconajului și a comerțului ilegal cu caviar și alte produse din sturioni prin aplicarea legii;

- Stabilirea celor mai bune programe de reproducere pentru toate speciile de sturioni pe cale de dispariție;

- Asigurarea implementării și aplicării complete a Directivei Cadru privind Apa (DCA).

- Facilitarea migrării și eliminarea obstacolelor principale în fața migrației. Cel mai mare obstacol pe Dunăre rămâne lipsa unei treceri pentru pești la barajele Porții de Fier.

- Protejarea habitatelor existente (de reproducere și hrănire) împotriva deteriorării și prevenirea construirii canalelor de navigație sau dragaj.

 

"Sturionii provin din epoca dinozaurilor, dar vor fi condamnați la disparitie, de-a lungul existentei noastre, dacă nu luăm măsuri acum", declară Jörn Gessner, om de stiință în cadrul WSCS, "vrem să vedem cum sturionii revin ca simbol al sănătății apelor curgătoare din Europa."

Andreas Baumueller, șeful departamentului de Resurse Naturale în Biroul pentru Politici Europene al WWF, subliniază: "Sănătatea ecosistemele de apă dulce este esențială pentru conservarea sturionilor. Cu toate acestea, chiar dacă raportul AEM din 2018 privind "Starea apelor europene" a fost deosebit de clar, guvernele nu au reușit până acum să protejeze aceste habitate valoroase și doar 40% din apele europene sunt considerate în prezent sănătoase. Dacă vrem să dăm sturionilor o șansă de supraviețuire, statele membre trebuie să inverseze acum această tendință îngrijorătoare prin punerea în aplicare a Directivei UE privind habitatele și a Directivei cadru privind apa".

 

Astăzi WWF-România se implică în protejarea sturionilor din Dunăre prin intermediul proiectului „Conservarea sustenabilă a sturionilor din Dunăre prin prevenirea și reducerea braconajului și comerțului ilegal cu produse din sturion” implementat în cadrul programului Comisiei Europene LIFE+.

 

În trecut, sturionii au fost prezenti în aproape toate râurile europene, dar astăzi șapte din cele opt specii de sturioni sunt amenințate cu dispariția. Principalele motive sunt pescuitul excesiv și pierderea habitatului din cauza barajelor care blochează rutele de migrație și a construcțiilor în interiorul râurilor destinate să faciliteze navigația.