Președintele Iohannis va reprezenta România la întâlnirea Consiliului European din 15 și 16 octombrie, unde vor avea loc negocieri în privința susținerii politice a Legii Europene a Climei, dar și discuții despre condițiile atașate cheltuielilor prin programul de Recuperare și Reziliență al Uniunii Europene.

Săptămâna trecută s-a votat în plenul Parlamentului European o țintă de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 60%, până în 2030. Chiar dacă recomandarea oamenilor de știință este de 65% pentru a putea limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius, totuși ținta votată este mai ambițioasă decât propunerea inițială a Comisiei Europene, de 50-55%.

Puteți citi aici mai multe despre ce înseamnă pentru România ținta de 60%.

Reamintim că 14 europarlamentari români au susținut prin votul lor noua țintă, că peste 3500 de cetățeni români au cerut reducerea cu 65% prin scrisori trimise de pe platforma Greenpeace, că sondajele de opinie arată că românii consideră schimbările climatice o problemă care afectează țara noastră. În plus, România este una dintre cele mai afectate țări din UE de impactul schimbărilor climatice.

De aceea, Greenpeace cere încă o dată președintelui Iohannis să recunoască aceste realități și să sprijine ținta de 60% votată de reprezentanții aleși ai cetățenilor UE. În plus, președintele Iohannis trebuie să susțină 60% ca țintă asumată la nivelul fiecărui stat membru și nu ca țintă globală pentru întreaga Europă, mai ales pentru că România are potențialul de a face tranziția energetică de la surse de energie poluante către regenerabile și de a deveni astfel lider climatic în Europa.

„Prin susținerea țintei de 60%, președintele Iohannis va transmite un mesaj puternic politicienilor români și funcționarilor din administrațiile centrale și locale: că este momentul să se apuce serios de treabă, că schimbările climatice nu sunt o joacă, că trebuie să aloce resurse serioase în lupta cu schimbările climatice, dacă vrem ca în România să nu fie resimțite puternic efectele fenomenelor meteo extreme. Va fi un mesaj și pentru toți cetățenii români care sunt așteptați să se implice mai mult pentru a găsi cele mai bune soluții la criza climatică cu care ne confruntăm.” - Vlad Cătună, coordonator campanii Climă și Energie, Greenpeace. 

De asemenea, pe agenda discuțiilor se va afla și pachetul de recuperare și reziliență în valoare de 2000 de miliarde de euro. Reamintim că România a primit o alocare de 80 de miliarde de euro pentru a finanța măsuri de redresare a economiei și reziliență în fața crizelor viitoare. Acești bani trebuie însă cheltuiți în linie cu prevederile Pactului Ecologic European și, de aceea, este foarte important ca președintele Iohannis să susțină adoptarea unei liste de excludere de la finanțare a combustibililor fosili din bugetul Fondului de Recuperare și Reziliență (Recovery and Resilience Fund).

Grupul de ONG-uri reunit sub platforma www.mainesedecideazi.ro, susținută de 20 000 de români, a propus o serie de peste 80 de măsuri concrete în linie cu Pactul Ecologic European, menite să promoveze bunurile și binele comune. Din păcate, România este ultima din Uniunea Europeană în privința calității vieții și a bunăstării sociale și, de aceea, este important ca aceste fonduri să fie folosite în beneficiul societății pe termen lung, nu pentru susținerea companiilor și industriilor poluante. Societatea civilă a propus deja o listă de excludere de 21 de puncte pentru a ne asigura că banii nu finanțează colapsul climatic și al biosferei. Mai mult decât atât, fiecare finanțare trebuie să fie acordată doar în baza unor criterii de mediu robuste.

În iulie 2020, Guvernul României a propus un Plan Național de Investiții și Recuperare Economică care reușește să rateze complet orice țintă relevantă. Cu acest plan precar, ancorat în proiecte vechi de peste 40 de ani și chiar dăunător intereselor societății, riscăm să pierdem fondurile pentru redresare economică disponibile la nivelul Uniunii Europene. Pentru a nu pierde 80 de miliarde de euro cerem președintelui României să promoveze elaborarea acestui plan cerut de Uniunea Europeană în baza unor largi consultări cu toate părțile interesate.

”Președintele Iohannis are datoria de a asculta vocea științei și de a apăra interesele legitime ale societății. Bunăstarea românilor pe termen mediu și lung depinde de determinarea cu care președintele dă impulsul politic necesar în direcția unei recuperări verzi și juste, de discernământul de a evita susținerea falselor soluții și de tăria de a nu ceda în fața compromisurilor confortabile de dragul capitalului politic. De aceea, așteptăm de la domnul Iohannis să susțină în Consiliul European reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 65% până în 2030, să susțină lista de excludere a combustibililor fosili din Fondul de Recuperare și Reziliență și să promoveze un proces intern transparent și participativ pentru elaborarea planului național de recuperare și reziliență” - Valentin Sălăgeanu, director executiv, Greenpeace România.

 



Greenpeace România a transmis în data de 2 octombrie o adresă președintelui în care am prezentat mizele întâlnirii Consiliului European și prin care i-am cerut să susțină o Lege Europeană a Climei ambițioasă.