Schimbările climatice afectează deja România, iar măsurile luate în următorii ani vor fi decisive. Greenpeace a evaluat principalele partide politice din România din perspectiva planurilor pentru mediu, climă, energie și emisii din transport.

Modul în care politicienii vor gestiona schimbările climatice va influența toți românii în mod direct și va determina măsura în care țara va absorbi uriașele fonduri europene - dacă propunerile României nu vor fi în acord cu țintele climatice, țara riscă să piardă bani europeni.

Partidele politice cu șanse la Parlamentul României au fost analizate prin prisma programului oficial de guvernare și pe baza unui chestionar Greenpeace.

Care sunt principalele concluzii

O observație general valabilă este că mediul și clima nu sunt elemente centrale în viziunea partidelor analizate de Greenpeace. De aceea, o concluzie este că nu au fost internalizate obiectivele strategice ale Pactului Ecologic European și ale Acordului de Climă de la Paris, împreună cu datele științifice privitoare la climă și biodiversitate. Mediul și schimbările climatice sunt în principal abordate sectorial (energie, păduri, ape etc.) și nu integrat, ori ca domenii strategice transversale.

Singura excepție, prin abordarea extensivă a subiectului și prin numărul de măsuri progresiste, chiar dacă nu ca element central al propunerii politice, este programul USR - PLUS.

Energia, domeniul cel mai prost gestionat

Greenpeace a constatat că partidele politice au cele mai problematice propuneri la capitolul tranziție energetică, având în vedere țintele Acordului de la Paris. Majoritatea partidelor propun investiții masive în gaz (PMP și Pro România nu menționează asta explicit), în principal off-shore, construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și soluții imature tehnologic, cum ar fi cele bazate pe hidrogen, ca fiind priorități necesare tranziției.

Statutul energiilor regenerabile variază, între acceptarea țintelor europene fără măsuri concrete în acest sens și propuneri de creștere a țintei naționale. În general, se poate constata că se acceptă perspectiva statului ca regulator și facilitator, nu ca investitor direct în sector, ceea ce ar fi putut reprezenta o soluție pentru asigurarea creșterii ponderii regenerabilelor în mixul energetic național.

Insuficiente măsuri pe păduri

Stoparea tăierilor ilegale și împăduririle sunt menționate în toate programele analizate. PSD are un plan mai elaborat față de alte partide, iar USR - PLUS propune cele mai sustenabile soluții, care aduc o schimbare sistemică a domeniului.

Programele de plantări, îmbunătățirea și transparentizarea SUMAL (sistemul de urmărire a materialelor lemnoase) apar menționate frecvent, însă pădurile nu sunt tratate ca soluție naturală împotriva schimbărilor climatice. Nici problemele sectorului nu sunt adresate în profunzime (amploarea tăierilor ilegale, chestiunea accesului la lemn de foc, profesionalizarea în domeniile silvic și forestier etc.).

Biodiversitatea (arii protejate, ape, inclusiv păduri) lipsește aproape în totalitate ca preocupare strategică, cu excepția notabilă a programului USR - PLUS. În cele mai multe cazuri se merge pe o abordare învechită, în care dezvoltarea și biodiversitatea nu trebuie să se împiedice reciproc, mai curând decât către adoptarea paradigmei în care biodiversitatea României este un element strategic în bunăstarea noastră.

Emisiile din sectorul transport, sectorul cu cea mai mare creștere a emisiilor din România, sunt preponderent tratate din perspectiva calității aerului.

Analiza Greenpeace nu are scop electoral, iar promisiunile partidelor nu înseamnă certitudinea implementării

Programele de guvernare ale partidelor politice din România trebuie judecate în contextul campaniei electorale. Societatea civilă și media au încercat de-a lungul timpului să urmărească implementarea acestora, însă de multe ori după alegeri prioritățile s-au schimbat în contextul ”grelei moșteniri”. De aceea, este greu de anticipat dacă aceste programe vor fi implementate în forma lor actuală.

Transparența și consultarea nu sunt o obișnuință a democrației noastre, iar rareori s-a dezbătut public conținutul programelor de guvernare propuse. Nici de data aceasta partidele nu au fost deschise la dialog, Greenpeace primind răspunsuri la chestionar doar din partea a două partide.

Recomandăm să parcurgeți programele și să priviți evaluarea noastră ca un exercițiu de transparentizare. Reamintim că Greenpeace este o organizație independentă politic, iar prezenta evaluare nu trebuie interpretată ca o recomandare de vot”, spune Valentin Sălăgeanu, Director Greenpeace România.

Cum au fost realizate chestionarul și analiza Greenpeace România?

Principala dificultate în evaluarea planurilor rezidă în diferențele mari între amplitudinea programelor de guvernare și structurilor eterogene ale acestora.

Cele mai consistente programe sunt cele ale USR - PLUS, PNL și PSD. Programele partidelor PMP, Pro România și UDMR au fost dificil de analizat din cauza faptului că sunt schematice și operează preponderent cu declarații generale de intenție ori, în cazul UDMR, nu există unul, ci doar un plan de măsuri intitulat ”Măsurile UDMR pentru gestionarea pandemiei și redresarea economică”, care nu adresează niciunul dintre subiectele noastre. UDMR și USR - PLUS sunt singurele partide care au completat chestionarul nostru. În lumina celor de mai sus, în unele cazuri, am ales să nu apreciem în vreun sens sau în altul din lipsa datelor concludente, iar acolo unde am făcut-o, evaluarea poate fi o aproximare.

Pentru fiecare din cele 14 întrebări ale chestionarului, Greenpeace a oferit 4 variante de răspuns închise și o a cincea opțiune neutră. Scala după care au fost formulate variantele de răspuns a fost gândită să reflecte patru tipuri de atitudini fundamentale față de climă și mediu: progresistă, în general în acord cu viziunea Uniunii Europene și în linie cu Acordul de Climă de la Paris, parțial în acord cu viziunea Greenpeace, în general mai progresistă; ponderată, adică în general clima și mediul sunt privite ca priorități, chiar dacă unele măsuri sunt insuficiente, ori pot fi mai elaborate; conservatoare, unde clima și mediul au un rol secundar, iar abordarea perpetuează problemele care au provocat actualele crize, și nocivă, în care măsurile sau viziunea propuse sunt evident nocive pentru climă și mediu.

Chestionarul a fost trimis partidelor PNL, PSD, USR - PLUS, PMP, UDMR și Pro România, în data de 23 noiembrie; doar UDMR și USR - PLUS au răspuns. Pentru a putea compara abordările politice ale subiectelor de interes pentru noi, în contextul în care 4 din 6 nu au răspuns, am analizat, așa cum am arătat mai sus, și conținutul programelor de guvernare acolo unde acestea au fost disponibile.

Programul de guvernare  PNL poate fi văzut aici; programul PSD, aici; al USR - PLUS, aici; al PMP, aici; al UDMR, aici (prezentat drept ”Măsurile UDMR pentru gestionarea pandemiei și redresarea economică”) și al Pro România, aici.