© Shutterstock / DR Travel Photo and Video / WWF

A fost prezentată în avanpremieră analiza realizată de Energy Policy Group privind PNRR-ul, precum si analiza elaborată de către WWF România privind capitolul de energie din PNRR;

În data de 28 iulie 2021, la initiativa WWF România, a fost inițiat dialogul cu

Secretariatul General al Comisiei Europene, Task Force-ul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență 

și

Think Tank-ul Energy Policy Group

într-un eveniment online menit sa contribuie la îmbunătățirea PNRR pentru România și completarea acestuia cu informații relevante ce țin de sustenabilitate și de o mai bună mobilizare a fondurilor alocate pe PNRR;

  • Din partea WWF România: Mihai Constantin și Simona Constanceanu.
  • Doamna Elisa Roller – Secretariatul General al Comisiei Europene, coordonator al Task Force-ul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență pentru Bulgaria, România, Croația, Slovenia.
  • Din partea Comisiei Europene: Dorile VAIGAUSKAITE, Marta BALOSSINO, Marius Lungu și Alessandro Carano
  • Reprezentantii EPG – Denisa Diaconu și Mihnea Catuti  au discutat pe concluziile prezentate de către Energy Policy Group și de WWF referitoare la PNRR care urmează a fi semnat în jurul datei de 15 septembrie la Bruxelles ;

Din evaluarea sinteză a PNRR prezentată în avanpremieră de EPG au reieșit câteva aspecte care ar fi de recomandat să fie reanalizate în perioada de evaluare.

1. Planul pare să dubleze domeniile de investiții deja incluse în Cadrul financiar multianual 2021-2027, iar complementaritățile cu alte programe de finanțare par puternice. În aceeași logică, PNRR alocă majoritatea fondurilor către proiecte mari de investiții cu un grad scăzut de maturitate, în contradicție cu recomandările CE

2. Multe dintre proiectele enumerate în subcapitolele de investiții sunt puțin mai mult decât cuvinte pe hârtie. Alocările mari pe care le-au primit în ciuda șanselor reduse de finalizare până în 2026 pot însemna pur și simplu că România riscă să piardă oportunitatea de a-și pregăti economia pentru provocările din următoarele decenii.

3. În plus, capitolul privind energia prezintă reforme adecvate, dar include alocări pentru dezvoltarea de SRE noi de numai 200 milioane EUR. Acest lucru este cu siguranță insuficient pentru atingerea capacității eoliene și solare suplimentare de 4,4 GW până în 2027, unul din obiectivele asumate în PNIESC.

De asemnea Mihai Constantin – WWF România a adus în discuție: teme precum

•   Dezvoltarea infrastructurii de transport a mixului de gaze naturale și hidrogen, măsură care maschează de fapt consolidarea și extinderea rețelei naționale de transport a gazelor naturale. Totodată prin modul în care această măsură este construită, pare că autoritățile române iau în considerare înlocuirea completă a gazelor naturale cu hidrogen, în loc să acorde prioritate electrificării directe și dezvoltării SRE.

•   Dezvoltarea capacităților de stocare a energiei electrice în baterii, acestea fiind esențiale pentru a integra noi capacități din SRE (capacitățile de stocare necesare a fi construite fiind de cel puțin 400 MW până în 2030). Nevoia de a modifica legislația astfel încât să fie stimulată instalarea capacităților de stocare a energiei.

•   Atenționarea faptului că există riscul ca reglementările viitoare privind energia eoliană offshore și biomasă riscă să aibă un impact negativ asupra mediului, fără studii de impact complexe.

Reprezentantii Comisiei Europene, în frunte cu Elisa Roller, au fost deschiși și încântați de inițiativa acestui dialog și au reconfirmat interesul lor în a colecta cât mai multe puncte  de vedere pentru PNRR venite din diversele zone de expertiză .

A fost făcut un apel de încurajare din partea reprezentanților Comisiei, ca orice stakeholder din România să transimtă punctele lor de vedere referitoare la PNRR, nu mai târziu de 20 august 2021;

Propunerile se trimit în scris către Secretariatul general al Comisiei Europene.

Astfel, prin această întâlnire   WWF   își continuă misiunea sa de a susține și consolida dialogul între partenerii implicați în PNRR, atât cei guvernamentali cât și cei nonguvernamentali, experți și cetațeni ca parteneri de dialog, cu scopul de a alinia România la politicile UE privind schimbările climatice.