Foto: WWF-România

Planeta pierde 4,7 MILIOANE de hectare de păduri în fiecare an. În ultimii 50 de ani, jumătate din zonele umede ale lumii au fost drenate. Degradarea ecosistemelor terestre și acvatice subminează bunăstarea a 3,2 miliarde de oameni. Iar costul acestor distrugeri este uluitor: aproximativ 10 % din produsul brut anual global.

Reconstrucția ecologică este soluția pe care WWF-România https://wwf.ro/ce-facem/ape-dulci/reconstructie-ecologica/ o propune de mai bine de 10 ani ca măsură de refacere a zonelor naturale și creștere a bunăstării oamenilor din apropierea lor. În lunca Dunării și în Delta Dunării, au fost renaturate peste 2000 de hectare de zone umede. Iar de curând, WWF a dat startul unei acțiuni de reconstrucție ecologică în zona forestieră. Peste 4000 de arbori și arbuști au fost plantați în Codrii Seculari de la Strâmbu Băiuț (Maramureș).

7 motive pentru care trebuie să susținem această metodă de ocrotire a naturii

Reconstrucția ecologică înseamnă, practic, refacerea prin intervenție umană a ecosistemelor care au fost degradate sau distruse. Refacerea ecosistemelor poate lua mai multe forme: plantarea de copaci, reconfigurarea grădinilor și a spațiilor verzi din zonele urbane. Noi suntem generația care poate face pace cu natura.

1. Valoarea ecosistemelor naturale.

Ecosistemele susțin toate formele de viață de pe Pământ. Cu cât ele sunt mai sănătoase, cu atât este mai sănătoasă planeta – și oamenii săi. Acestea includ un climat stabil și aer respirabil; provizii de apă, alimente și diverse materiale; protecție împotriva dezastrelor și bolilor. Ecosistemele naturale sunt importante pentru sănătatea noastră fizică și mentală și pentru identitatea noastră. Ele găzduiesc specii sălbatice prețioase.

2. Amenințările cu care se confruntă ecosistemele.

Pădurile sunt defrișate; râurile și lacurile sunt poluate; zonele umede drenate; mările și oceanele degradate și supra-exploatate pentru pescuit; solurile montane erodate. Dacă nu ne schimbăm mentalitatea, nu numai că vom distruge peisajele pe care le iubim, dar ne vom submina bazele propriei bunăstări și vom lăsa moștenire generațiilor viitoare o planetă degradată.

3. Protecție împotriva inundațiilor și a secetei. 

Refacerea luncilor inundabile și a perdelelor forestiere ajută la filtrarea apei și moderează deversările uriașe de apă, diminuând în același timp efectele devastatoare ale inundațiilor și secetei care afectează anul o multitudine de localități.

4. Materii prime pentru viața de zi cu zi.

Zonele naturale de apă dulce și pădure furnizează hrană, apă, diverse materiale de construcții, energie și locuri de muncă pentru miliarde de oameni. Aceste ecosisteme variază de la păduri care ne oferă lemn, până la lacuri și râuri interioare pline de pești și zone umede care filtrează de poluanți și moderează cantitățile de apă în perioada viiturilor și în perioadele mai secetoase.

5. Protecție împotriva schimbărilor climatice.

Acest lucru se poate face prin păstrarea carbonului din atmosferă acolo unde este emis. Refacerea zonelor naturale degradate până în 2030 poate menține efectele încălzirii globale sub 2 oC, ajutând în același timp societatea și economia să se adapteze la schimbările climatice.

6. Refacerea populațiilor de specii sălbatice.

Aproape jumătate din totalitatea speciilor de plante și animale trăiesc sau se hrănesc în zonele umede. Iar pădurile oferă habitat pentru 80% din amfibieni și 68% dintre mamifere. Refacerea a 15% din terenurile degradate ar putea preveni dispariția a 60% din speciile amenințate.

7. Reducerea poluării și mai mult oxigen în orașe.

Arborii stradali reduc cu până la 2 oC temperaturile maxime din timpul verii, diminuează efectele poluării produse de mijloacele de transport și produc oxigenul necesar unui trai sănătos.

 

Ziua Internațională a Mediului este marcată în fiecare an la data de 5 iunie. Anul acesta, tema stabilită de Organizația Națiunilor Unite este reconstrucția ecologică. Totodată, ONU dă startul unui „Deceniu al refacerii ecosistemelor naturale”. https://www.decadeonrestoration.org/