De 18 octombrie, Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de persoane, reiterăm că lupta împotriva acestui fenomen global, căruia îi cad victime cetățeni români, mulți dintre ei copii, înseamnă un efort coordonat și de lungă durată nu doar a autorităților implicate direct în combatere, ci și a fiecăruia dintre noi, înțelegând că suntem datori să facem mai mult atât în ceea ce privește prevenirea exploatării - sexuală, prin muncă sau cerșetorie - cât și pentru reintegrarea și susținerea în comunitate a victimelor traficului de persoane și membrilor familiilor lor, atunci când și acestea au avut de suferit de pe urma exploatării.

21 de organizații neguvernamentale specializate în prevenirea, protecția, asistența victimelor, susținerea pe parcursul procedurilor penale, civile, campanii de lobby și advocacy pentru inițiative cu un impact mai mare în lupta împotriva traficului de persoane reunite în cadrul platformei ProTECT, lansează astăzi Raportul care reflectă principalele realizări, inițiative, preocupări și îngrijorări ale acestora.

Contextul pandemic reprezintă principala provocare cu care organizațiile Platformei ProTECT s-au confruntat în anul 2020 și continuă să se confrunte. Atât la nivel mondial, cât și național, efectele pandemiei asupra fenomenului traficului de persoane au fost semnificative, de la cele sistemice precum creșterea vulnerabilităților și inegalităților sociale la cele specifice precum o mai dificilă raportare a cazurilor de trafic de persoane, creșterea semnificativă a recrutării și exploatării online, accesul îngreunat la beneficiari sau suspendarea temporară a activităților în teren ale organizațiilor membre. În acest context, o mare parte din organizații au semnalat necesitatea de adaptare rapidă, precum și nevoia de schimbare accelerată a destinației resurselor financiare astfel încât să poată răspunde nevoilor generate de sporirea vulnerabilităților persoanele exploatate sau aflate la risc. O parte însemnată a resurselor organizațiilor care sunt implicate în asistență directă sau prevenire a fost destinată cheltuielilor legate de contextul pandemic (testarea beneficiarilor, a personalului, achiziționarea de echipamente care să permită conectarea la ore, sesiuni de terapie, etc). O parte a echipelor din platformă au trecut prin ture de izolare și carantinare, experiență care a mărit riscul de burn out (epuizare) sau traumă vicariantă. 

Impactul asupra accesului la finanțări a îngreunat oferirea serviciilor de asistență specializată pentru victime. Bazându-se în mare parte pe donatori privați și granturi, fără a exista fonduri publice destinate activității organizațiilor neguvernamentale din domeniu, pandemia de Covid-19 nu doar că a diminuat numărul celor care au contribuit financiar, ci a generat și creșteri ale costurilor serviciilor.

De asemenea organizațiile au menționat că sărăcia severă din comunitățile marginalizate în care activează s-a accentuat în perioada pandemiei, iar mutarea în online a campaniilor a scăzut semnificativ impactul în comunitățile unde accesul la tehnologie este redus. Digitalizarea rapidă a unor servicii destinate cetățenilor a avut efecte pozitive dar dificultatea cu care instituțiile publice s-au adaptat a îngreunat mult furnizarea unor servicii publice de care a depins activitatea cu beneficiarii.

În acest context complicat, care a scos în evidență și mai acut provocările cu care se confruntă organizațiile membre ProTECT, acestea au continuat să își urmărească misiunea centrată pe nevoile victimei, implicându-se activ în susținerea inițiativelor legislative care recunosc aceste nevoi. De 18 octombrie, Ziua Europeană de luptă împotriva traficului de persoane, reiterăm prioritățile noastre:  aprobarea standardelor de asistență a victimelor, fonduri de urgență dedicate dedicate sprijinirii acestora, îmbunătățirea proceselor de identificare a bunurilor provenite din exploatare și  a accesului la justiție.