In fiecare an la 26 Iunie, Natiunile Unite consemneaza “Ziua Internationala de lupta impotriva traficului si consumului ilicit de droguri” si cu aceasta ocazie este marcata si miscarea “Sprijin, nu Pedepse”. Aceasta incearca sa schimbe pozitionarea in jurul initiativelor pe care guvernele din lumea intreaga le aplica in demersurile de control si masurile coercitive asupra consumului de droguri, pentru a obtine mai degraba un impact pozitiv in comunitatile afectate si a veni in sprijinul acestora, cu servicii de reducere a riscurilor. 

ARAS– Asociatia Romana Anti-SIDA invita cu aceasta ocazie la 21 de zile de actiune “Sprijin, nu Pedepse” in care vom contacta actorii de decizie la nivel central si local, executiv si legislativ si vom initia dialogul public in jurul acestei teme. Dorim sa invitam la luarea de pozitie asupra problematicilor expuse, sa deschidem comunicarea catre solutii si sa gasim sprijin in initierea de actiuni concrete pentru remedierea acestei situatii, cu care ne confruntam periodic. Pentru o mai buna explicare a contextului si a istoricului lipsei cronice de finantare nationala/locala in serviciile de prevenire si reducere a riscurilor, va trimitem, mai jos, cateva informatii relevante si va stam la dispozitie pentru orice intrebari suplimentare.

ARAS a asigurat in ultimii 20+ ani servicii de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri pentru populatia din Bucuresti, in acord cu recomandarile UNAIDS si OMS si in limitele fondurilor disponibile. In tot acest timp, am atras atentia institutiilor publice ca, pentru ca aceste servicii sa fie constante si eficiente, ele trebuie sa fie sustinute de politicile din domeniu si de finantari de la bugetul de stat, atat de la nivel central cat si de la nivel local.

In prezent, ARAS desfasoara activitati de reducere a riscurilor (testare si consiliere, referire si acompaniere, asistenta sociala), dar nu mai are posibilitatea de a oferi materiale de prevenire pentru consumatorii de droguri injectabile (seringi sterile) decat pentru o perioada scurta. Pandemia determinata de Covid-19 a afectat puternic si aria noastra de interventie, in special accesul la testare, care a scazut dramatic, cat si accessul la tratament si servicii medicale. La centrul de asistenta comunitara Titan (deschis de ARAS din 2008) nu mai putem desfasura servicii de reducere a riscurilor, precum oferirea de seringi de 1 ml (pe care persoanele care consuma droguri prin injectare nu le gasesc nici in farmacii), din lipsa fondurilor.

Prin urmare, consumatorii de droguri injectabile din Bucuresti refolosesc seringile deja utilizate sau le folosesc in comun cu alti consumatori. Rezultatul este ca infectia cu HIV si hepatitele virale se raspandesc deja, lovind din nou aceasta categorie de persoane deja vulnerabile si, de aici, comunitatea in ansamblu.

Reamintim ca autoritatile nationale (Ministerul Sanatatii, Agentia Nationala Antidrog) au contat mereu pe sprijinul finantarilor externe contractate direct de organizatiile neguvernamentale si care, practic, au incetat sa existe in 2020; pentru ca nu prevad sume alocate sprijinirii activitatilor de reducere a riscurilor de infectare cu HIV, VHC si VHB dedicate persoanelor din grupurile-cheie (consumatori de droguri, lucratori sexual, barbati care fac sex cu barbati) si astfel, activitatile au suferit intarzieri enorme in aplicare in 2021.

Tragem un semnal de alarma si in privinta faptului ca multe din aceste programe sunt exclusiv pentru persoanele care au carte de identitate, iar unele numai pentru cele ce au asigurare de sanatate. Contractele de finantare pentru aceste programe contin niste limitari care le fac complet inadecvate lucrului cu persoanele vulnerabile. Mai mult, autoritatile locale nu includ si nu bugeteaza multianual in strategiile lor (clar si explicit) activitati de prevenire HIV si a infectiilor VHB si VHC, a tuberculozei, dedicate persoanelor vulnerabile; iar programele din Planul operational HIV/SIDA realizat in cadrul unui proiect cu finantare prin Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoza si Malarie este inca neasumat si nesemnat de catre autoritatile nationale, din 2017.

Concluzionam cu regret ca politicile nationale si legislatia aferenta in domeniul prevenirii bolilor infectioase au in continuare prevederi inaplicabile si sunt alcatuite defectuos, in sensul in care mecanismul de aplicare nu poate fi pus in practica, precum:

  • seringile prevazute in Programul National HIV/SIDA trebuie sa fie achizitionate de catre DSP, care sa le dea spitalelor de boli infectioase, pentru a le contracta, si
  • indicatorii, bugetul si calendarul de implementare inadecvate ale Programului de Interes National al Agentiei Nationale Antidrog se aplica in cadrul unei HG (560/2005) care prevede de asemenea o metodologie inadecvata si anume colectarea si inregistrarea datelor personale ale celor care sunt beneficiari.

ARAS a atras atentia de nenumarate ori asupra aplicarii acestor prevederi si optimizarii accesului la servicii, iar recent acest efort a fost declinat de catre Tribunalul Bucuresti prin respingerea recursului nostru intr-un caz de refuz de acordare a serviciilor de schimb de seringi pe baza unor lacune administrative, lasand beneficiarii fara asistenta necesara din pricina aplicarii unei legislatii deficitare. Aceasta decizie ne motiveaza sa mergem cu aceste incalcari de drepturi la urmatorul nivel, urmand sa ne adresam cu acest caz la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO).

Observam prin urmare nerespectarea principiilor enuntate in Strategia Nationala Antidrog, printre care mentionam principiile prioritatii, continuitatii, cooperarii, abordarii globale, unitare, multidisciplinare si echilibrate si cel al confidentialitatii. Luand in considerare ca Romania face parte din reteaua globala International Drug Policy Consortium care promoveaza dezbaterea obiectiva si deschisa asupra politicilor privind drogurilor, cat si faptul ca Bucurestiul este semnatar al initiativei Fast Track cities, iar Strategia Nationala antidrog 2013-2020 corespunde perioadei de implementare a Strategiei Uniunii Europene in domeniul drogurilor (reinnoita 2021-2027); dorim sa deschidem cu ocazia aceasta dialogul asupra necesitatii actualizarii acestor politici si strategii nationale penntru a ne alinia initiativelor internationale in domeniu si astfel a promova “sprijin, nu pedepse”.