Șapte probleme au fost identificate ca fiind printre cele mai grave și urgente pentru copiii din România, conform analizei indicatorilor din raportul Child Rights Now! privind drepturile copiilor.

Cele șapte probleme fundamentale sunt: mortalitatea infantilă și mortalitatea în rândul copiilor, sarcinile la vârsta adolescenţei, violența asupra copiilor, situația copiilor din sistemul de protecție specială, situația copiilor afectați de migrație, accesul la educație și participarea copiilor în procesele care îi privesc direct. Selecția celor șapte probleme are la bază datele existente, părerile experților și opinii ale copiilor, precum și rezultate din cercetări de tip focus-grup organizate cu 40 de copii din mediul rural și din comunități urbane dezavantajate.

Pentru fiecare problemă, în raportul Child Rights Now! sunt evidențiate o serie de acțiuni recomandate:

Problemă

Recomandări

1. Mortalitatea infantilă. În România, 1 din 140 de nou-născuți nu va ajunge să împlinească vârsta de un an. Rata mortalității infantile este dublă față de media din Uniunea Europeană. Numărul copiilor care mor înaintea vârstei de 5 ani este mult mai mare decât în alte țări comparabile din regiune.

Îngrijire și screening în perioada sarcinii, dotarea maternităților din toată țara cu echipament specializat și reducerea numărului mare de decese ale bebelușilor și copiilor care pot fi prevenite prin educația părinților. Monitorizarea timpurie a familiilor cu risc crescut, mai ales în zonele rurale, prin rețele locale de mediatori sanitari, asistente medicale comunitare și moașe.

2. Mamele adolescente. În 2016, în România, una din 8 mame aflate la primul copil avea sub 20 de ani. În restul UE, mai puțin de una din 28 de mame aflate la primul copil avea sub 20 de ani.

Educație privind sănătatea reproducerii; disponibilitatea contraceptivelor; îngrijire prenatală; asistente medicale comunitare și mediatori sanitari.

3. Accesul la educație. Copiii din grupuri dezavantajate, mai ales cei din zonele rurale, de etnie romă și copiii care au dizabilități se confruntă cu probleme mari în ce privește accesul la educație și performanțele educaționale. Există indicii clare că sistemul de educație este nepregătit să atenueze efectele adverse ale dezavantajelor socio-economice și, posibil, contribuie chiar la creșterea decalajului dintre copiii din grupuri vulnerabile și colegii lor.

Sprijinirea, nu pedepsirea elevilor cu performanțe slabe; finanțarea de programe pentru combaterea abandonului școlar; educație gratuită, adică reducerea costurilor suportate de către familii pentru educația în școli publice; mediatori școlari; educație incluzivă.

4. Violența în familie și la școală: aproape 2 din 3 copii spun că au fost loviți sau pălmuiți cel puțin o dată, iar unu din 3 elevi de gimnaziu și liceu spune că a fost agresat de un alt copil.

Campanii publice de conștientizare, educație parentală pentru disciplinare pozitivă, mecanisme școlare de combatere a violenței, cercetarea lacunelor informaționale.

5. Copiii din sistemul de protecție. Abandonul copiilor este în continuare o problemă de actualitate și sunt necesare eforturi suplimentare atât pentru prevenirea separării copiilor de familie, cât și în ce privește reintegrarea în comunitate a copiilor care se află în grija statului.

Sprijinirea familiilor pentru evitarea separării și facilitarea reintegrării, tranziția către îngrijire familială și comunitară; monitorizare independentă.

 

6. Copiii afectați de migrație. Copiii rămași acasă în urma plecării părinților la muncă în străinătate sunt vulnerabili. Mulți părinți pleacă la muncă doar temporar, lăsându-și copiii în grija unor rude sau prieteni, dar uneori aceste situații temporare se prelungesc și se repetă ajungând să dureze luni și ani de zile. Estimările privind numărul de copii aflați în această situație variază foarte mult în funcție de sursă. Cele mai multe organizații și organisme indică peste 350.000 de copii lăsați acasă de părinții care lucrează în străinătate.

Îmbunătățirea colectării datelor; protecție legală și tutelă pentru copii; protejarea copiilor români migranți; îmbunătățirea managementului trans-național; programe pentru copiii imigranți în România.

7. Participarea copiilor. Într-un sondaj național, 39% dintre copiii de gimnaziu și liceu au spus că se simt încurajați să-și exprime gândurile, sentimentele și opiniile la școală. Un procent mult mai mare (72%) au spus că sunt consultați de adulți în ce privește deciziile familiale, procentul fiind mai mic (42%) într-un alt sondaj în rândul copiilor cu vârsta de 7-18 ani din mediul rural. Doar 4% dintre copiii de 7-18 ani din zonele rurale declară că au fost consultați de Primar sau de Consiliul Local.

Există o serie de domenii-cheie pentru participarea copiilor :

(1) Școală și educație; (2) Protecția copilului și adopții; (3) Custodie și dreptul familiei; (4) Luarea deciziilor în familie; (5) Sănătate și consimțirea la tratament; (6) Imigrație și proceduri de azil; (7) Proceduri judiciare în care sunt implicați minorii; (8) Petrecerea timpului liber și media.

Recomandăm: informare și conștientizare; formarea profesioniștilor; crearea și respectarea procedurilor pentru participare.


Pe scurt, datele statistice arată că România este țara în care:

 

  • Anual, peste 46.000 de copii părăsesc timpuriu şcoala.
  • Rata copiilor de vârstă școlară neînscriși la școală este de 6% la nivelul întregii populații, dar ajunge la 22% pentru copiii de etnie romă și la 29% pentru copiii cu dizabilități.
  • Aproape o treime dintre copiii României trăiesc sub pragul național al sărăciei.
  • 3% dintre copii adorm flămânzi și nu au niciodată suficientă mâncare.
  • La fiecare 1.000 de nașteri mor 7 nou-născuţi.
  • Unu din doi părinți crede că pedeapsa corporală este pentru binele copilului.
  • Doar 42% din copiii cu vârsta de 7-18 ani sunt consultați de adulți în ce privește deciziile familiale.

 

Dar România este și țara în care Vocea copiilor spune adevărul:

Ar fi bine să fim învățați cum să ne ferim de o sarcină, de bolile cu transmitere sexuală, poate chiar despre metode contraceptive. (fată, 13 ani, participantă la focus-grup)

Știu că tata este mai aspru, adică îmi dă o palmă peste ceafă, îmi spune că o să ajung ca cei din ghetouri.” (băiat, 10 ani, participant la focus-grup)

Victimele sunt cei mai slabi din fire, care sunt mai retrași sau din familii destrămate.” (fată, 13 ani, participantă la focus-grup)

Să nu ne trateze ca pe niște animale.” (copil, 15 ani)

Am fost dus în familie la vrsta de 18 ani. Prinii s-au bucurat de banii primiți de la Protecia copilului dou luni i apoi m-au dat afară. Asta da integrare.” (tânăr care a părăsit sistemul de protecție)

Seara îmi venea să plâng, căci eu nu aveam părinții lângă mine și auzeam la alți copii cum merg cu ei în parc și la alte distracții. [...] Când îmi era dor de mama o luam pe doamna învățătoare în brațe și ea mă mângâia pe cap și-mi spunea că o să fie bine.” (băiat, 10 ani, participant la focus-grup)

“Nu avem posibilitatea să ne plângem de condițiile din școli, de corupția din sistemele de educație și sănătate și de modul deplorabil în care suntem tratați de anumiți adulți care dețin poziții importante în instituții.” (copil, 15 ani)

Semnatarii raportului consideră că un angajament politic real care ar putea să schimbe radical situația copiilor din România necesită punerea copiilor în centrul politicilor publice din mai multe sectoare prin: evaluarea realistă a nevoilor copiilor, colectarea de date dezagregate despre copii și alocarea unor fonduri suficiente și direcționate către copii, o schimbare majoră de abordare față de situația actuală, în care bugetele sectoriale sunt ajustate cu minimul necesar. Este pentru prima dată când ne-am unit forțele la nivel național și solicităm cu o singură voce luarea de măsuri ferme, coerente, consistente și participative pentru ca drepturile copilului să fie respectate cu adevărat. Avem nevoie de o Românie demnă și prietenoasă pentru copii.”

Raportul pentru România a fost realizat de organizațiile membre ale inițiativei globale: Fundația Terre des hommes România, Salvați Copiii România, SOS Satele Copiilor România și World Vision România. În lume, Save the Children International, Terre des hommes International, SOS Children’s Villages International, World Vision International, alături de ChildFund Alliance și Plan International formează Alianța Joining Forces, ce luptă pentru respectarea drepturilor copiilor și tinerilor vulnerabili.  În acest context, Alianța a elaborat un raport despre provocările pe care le trăiesc copiii în acest moment și l-au lansat anul acesta, la New York și Geneva. Raportul a avut în vedere informațiile primite din mai multe țări, printre care și România.

 

***

Evenimentul Child Rights Now! de la București este realizat în parteneriat cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie și are loc în cadrul Festivalului Drepturilor Copilului organizat de Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC).