Fundația de Sprijin Comunitar Bacău, în parteneriat cu Asociația Four Change și Universitatea Danubius Galați au lansat în luna septembrie 2019, varianta printată a „Ghidului de consolidare a dialogului civic pentru intervenții eficiente în beneficiul persoanelor vârstnice. Materialul este elaborat în cadrul proiectului “Servicii sociale pentru fiecare vârstnic – pachet de achiziții de servicii în fiecare comunitatecofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020

Ghidul este destinat profesioniștilor și voluntarilor din organizațiile neguvernamentale, persoanelor vârstnice și familiilor acestora, dar și reprezentanților autorităților publice care sunt responsabile pentru identificarea nevoilor cetățenilor, precum și pentru planificarea, finanțarea și implementarea serviciilor necesare în comunitate pentru persoanele vârstnice.

Persoanele vârstnice în comunitate – un capital de resurse și experiență

Persoanele vârstnice au fost mereu privite cu respect în România, iar batrânețea a fost percepută ca un rezervor de experiență, înțelepciune și echilibru pentru comunitate.

Îmbatrânirea demografică și migrația economică a tinerilor au dus însă la o percepție diferită a îmbătrânirii și la atitudini noi în rândul publicului. Costurile mai mari de protecție socială, îngrijirea medicală și cea de lungă durată, sunt aspectele pe care discursul public le scoate în evidență de cele mai multe ori, în dauna potențialului și a resurselor pe care vârstnicii le reprezintă pentru comunități.

În ciuda acestor schimbări de percepție și atitudini, nevoile persoanelor vârstnice nu s-au schimbat de-a lungul timpului. Ieșirea la pensie nu mai este privită de mult timp ca o încheiere a vieții active. Preocuparea majorității persoanelor cu vârste de peste 65 de ani este aceea de a păstra un nivel cât mai bun de independență și de relaționare socială, de a-și putea menține gospodăria în mod autonom și de a participa la activitățile din comunitate.

Pentru ca aceste obiective să poată fi atinse, persoanele vârstnice trebuie să aibă acces egal și eficient la un număr de servicii în localitatea lor de domiciliu, servicii care contribuie la menținerea stării lor de sănătate, a demnității și autonomiei, a participării la activitățile zilnice și sociale. Este vorba de servicii medicale (medic de familie, servicii medicale preventive și specializate), servicii de suport la domiciliu (îngrijirea locuinței, procurarea alimentelor, sarcini domestice curente), servicii de îngrijire și asistență medico-sociale la domiciliu (îngrijire mai specializată atunci când starea de sănătate a persoanelor se deteriorează) sau, în cazul unor nevoi foarte complexe de îngrijire, servicii rezidențiale (cu cazare).

Atunci când toate aceste servicii funcționează eficient și sunt disponibile în comunitatea lor, persoanele vârstnice au o viață activă, pot locui autonom în gospodăria proprie și participă pe o perioadă mai îndelungată la viața comunității. Experiența și competențele lor pot fi valorificate mult mai bine, atât în schimburile inter-generaționale cât și în activități de voluntariat, în consultările publice sau în domeniile în care expertiza lor este foarte necesară (educație, meșteșuguri, activități tradiționale sau gospodărești etc.).

Dezvoltarea serviciilor sociale, medico-sociale și de suport pentru persoanele vârstnice este folositoare și altor categorii de persoane din comunitate, ca de exemplu persoanelor cu dizabilități ori persoanelor adulte care au probleme temporare de sănătate. Totodată, ele degrevează membrii familiei în situațiile în care îngrijirea persoanelor vârstnice ar deveni permanentă și ar necesita ieșirea din câmpul muncii a unei rudele apropiate.

Modul în care se pot dezvolta eficient serviciile sociale și de suport în comunitate depinde foarte mult de rezultatele consultărilor permanente și active dintre actorii cheie implicați în acest proces: persoanele vârstnice însele, autoritățile locale, membrii familiilor și furnizorii de servicii.

Dialogul civic reprezintă o modalitate structurată de a discuta cu autoritățile locale pentru atingerea unor obiective de interes general pentru comunitate. Acest tip de dialog duce la consens și angajament partajat, în subiecte care sunt în general complexe și care cer o mobilizare pe termen lung din partea tuturor actorilor cheie. El reprezintă o bună ocazie de a pune în relație de colaborare actorii cheie de la nivelul comunității: cetățeni, furnizori de servicii, autorități publice.