Principalele probleme cu care se confruntă populația, în special grupurile vulnerabile, sunt pierderea locurilor de muncă și lipsa oportunităților temporare de lucru, arată rezultatele celei de a treia runde a Evaluării rapide a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei de COVID-19 din România, realizată de UNICEF. Acestea au efecte asupra nivelului de trai al gospodăriei, fiind semnalate ca probleme în comunitățile cuprinse în studiu dificultățile în plata utilităților/chiriei sau ratelor la locuință. În contextul reducerii veniturilor în familie, și copiii sunt direct afectați.

Accesul beneficiarilor la serviciile sociale este îngreunat îndeosebi de suspendarea activității unor servicii sociale destinate prevenirii separării copilului de familie (de ex., centrele de zi), precum și de imposibilitatea deplasării beneficiarilor, din cauza reglementărilor curente. Teama personalului de a contracta virusul, precum și lipsa echipamentelor de protecție au fost și ele invocate.

Raportul arată o creștere până la 61% (față de 34% - runda 1 și 47% - runda 2) a ponderii respondenților care consideră că furnizarea serviciilor medicale la nivelul comunităților a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Spre deosebire de runda 2 a evaluării rapide, când respondenții plasau pe primul loc dificultățile de acces la produse de igienă, în runda 3 aceștia apreciază într-o proporție mai mare ca fiind problematic accesul la medicamente (63%). 

A crescut, de asemenea, percepția că furnizarea serviciilor în educație a fost afectată, explicabilă prin faptul că au devenit mai vizibile problemele legate de implementarea educației asistate de tehnologie, atât în discursul public și în mass-media, cât și prin efectele în practică ale desfășurării activităților educaționale în mediul online.

Raportul identifică în categoria grupurilor vulnerabile afectate copiii din familii care trăiesc în sărăcie și copiii de etnie romă, copiii care locuiesc în locuințe supraaglomerate, copiii cu dizabilități și copiii cu cerințe educaționale speciale, copiii din familii monoparentale și copiii ai căror părinți revin în țară, dar și copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate și cei din familii cu risc de violență. De asemenea, 15% dintre respondenți îi identifică pe copiii solicitanți de azil și refugiați drept grup vulnerabil, iar 18% pe copiii neacompaniați cu statut de solicitanți de azil sau refugiați.

Autorii raportului recomandă implicarea mediatorilor sanitari și a asistenților medicali comunitari în oferirea de suport pentru persoanele cu risc medico-social ridicat, identificarea cazurilor cu risc ridicat, informarea cu privire la soluțiile existente, precum și în distribuirea de medicamente și echipamente de protecție în comunități.

Implementarea Pachetului Minim de Servicii la nivelul întregii țări, pe modelul testat cu succes de UNICEF în ultimii ani în 45 de comunități din județul Bacău, ar contribui semnificativ la rezolvarea acestor probleme. Echipele locale de profesioniști pot interveni activ în identificarea, prevenirea și rezolvarea problemelor sociale, medicale sau educaționale pe care le au copiii vulnerabili, eficient și cu costuri reduse”, a declarat Pieter Bult, Reprezentantul UNICEF în România.

Evaluarea rapidă a fost realizată în baza unui parteneriat între UNICEF în România și Centrul pentru Educație și Dezvoltare Profesională Step-by-Step, Terre des hommes România, Centrul pentru Politici și Servicii de Sănătate, Consiliul Tinerilor Instituționalizați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Asociația Serviciul Iezuiților pentru Refugiați din România (JRS România), Consiliul Național Român pentru Refugiați (CNRR) și Fundația Star of Hope România. Banca Mondială și Organizația Mondială a Sănătății au oferit comentarii tehnice oferite pentru elaborarea notei conceptuale şi a instrumentului inițial de colectare a datelor, iar

Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții a transmis comentarii la rapoartele preliminare pentru cele trei runde ale evaluării rapide și la instrumentul de colectare a datelor.

În runda 3 a evaluării rapide, la chestionar au răspuns un număr de 186 de respondenți (lucrători comunitari, autorități locale, autorități județene și reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din cinci județe – Bacău, Botoșani, Brașov, Dolj și Ilfov -  și reprezentanți ai Centrelor Regionale de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţi de Azil, administrate de Inspectoratul General pentru Imigrări, Ministerul Afacerilor Interne, ai centrelor de tip rezidențial din subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, precum și organizații neguvernamentale care oferă protecție copiilor refugiați/solicitanți de azil și copiilor neînsoțiți din București, Rădăuți (județul Suceava) și Timișoara (județul Timiș). Perioada de colectare a datelor pentru runda 3 a evaluării rapide precedă sfârșitul stării de urgență și începutul declarării stării de alertă (din 15 mai 2020).

Puteți descărca raportul de aici.