În contextul negocierii obiectivelor pentru următoarea strategie de dezvoltare a Uniunii Europene, Monitorul Social, proiect al  Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează o serie de infografice pentru a analiza parcursul României spre îndeplinirea obiectivelor sociale din Strategia Europa2020.

 

Investițiile în cercetare și dezvoltare sunt larg recunoscute ca ingredient importante pentru expansiunea economică și socială a unei țări. Inovarea produce creștere economică și cere forță de lucru superior pregătită, care este și remunerată mai bine. Pentru a încuraja acest cerc virtuos în rândul statelor Uniunii Europene, Comisia a setat un obiectiv ambițios de 3% din PIB-ul UE28 acordat pentru investiții în cercetare și dezvoltare, indiferent dacă aceste investiții sunt publice sau private. În cadrul acestui obiectiv general, România s-a angajat să atingă cifra de 2% din PIB acordată pentru investiții în cercetare și dezvoltare.

 

Nu numai că România nu și-a atins ținta, însă a înregistrat un regres semnificativ față de investițiile în cercetare din 2008. Dacă sectorul privat și-a menținut contribuția la cheltuielile de cercetare și dezvoltare ca procent din PIB, sectorul public și universitățile din România au scăzut dramatic cheltuielile cu această destinație. Universitățile și-au redus cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare la mai puțin de o treime față de 2008. Această reducere sau stagnare a cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare se poate vedea și în cheltuielile armonizate cu puterea locală de cumpărare.

 

În anul 2008, România investea 0.55% din PIB în cercetare și dezvoltare, dintre care 0.17% erau investiții ale mediului privat, 0.23% erau investiții ale statului și 0.16% erau investiții ale sistemului de educație superioară. În anul 2016, cifra globală a scăzut la 0.48% din PIB, cu 0.27% din investiții provenind de la mediul privat, 0.16% de la stat și doar 0.05% din PIB din partea sistemului de educație superioară. Spre comparație, majoritatea statelor UE28 cu rate de investiție în cercetare și inovare de sub 2% și-au crescut masiv investițiile pe durata strategiei Europa2020.

 

Investițiile în cercetare și inovare sunt considerate de către economiști una dintre cele mai eficiente modalități de accelerare a procesului de convergență economică a statelor mai puțin dezvoltate ale Uniunii Europene. Dacă acest tip de investiție nu este încurajat de către stat prin politici publice, procesul de convergență economică va fi încetinit. Mai mult, dependența de investiții în cercetare și dezvoltare venite în special din partea mediului privat, care va investi în propriile interese, poate conduce și la creșterea influenței acestuia în societate. Astfel, în condițiile sociale din România, investițiile în cercetare și dezvoltare venite în special din partea mediului privat vor aduce creștere economică, însă aceasta va fi inegal distribuită în special către angajații puținelor companii care se dedică acestui tip de investiție. Spre deosebire, investițiile coordonate de către stat sau de către mediul universitar tind să fie publice și deschide pentru o folosire mai largă și ce scade inegalitățile sociale.

 

Infograficul poate fi consultat la:

 

https://monitorsocial.ro/indicator/primii-la-saracie-ultimii-la-ce-ne-ar-proteja-de-saracie-pe-viitor/

 

Sursa datelor folosite în infografic este Eurostat, iar datele pot fi consultate aici:

 

https://monitorsocial.ro/data/primii-la-saracie-ultimii-la-ce-ne-ar-proteja-de-saracie-pe-viitor/