Mai mult de două treimi din populația orașului Petrila trăiește în condiții de marginalizare socio-economică, fapt care expune copiii la riscuri crescute de neparticipare școlară, mai ales în contextul în care educația s-a derulat preponderent online, necesitând costuri financiare suplimentare din partea părinților, arată datele centralizate de Salvați Copiii România, în cea mai nouă cercetare privind costurile ascunse ale educației.

Astfel, în primul an de pandemie, când școala s-a derulat preponderent online, părinții din România estimează că au plătit, în medie, sensibil mai mult decât în 2018 pentru educația copiilor lor. Costul mediu alocat serviciilor de tip Școală după școală s-a dublat, iar învățământul derulat online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptop/tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 lei pe familie, arată datele anchetei sociologice. Un procent covârșitor, 95% dintre părinți, afirmă că au suportat costuri ascunse ale educației.

Organizația Salvați Copiii România și-a intensificat programul de recuperare socio-educațională pentru copiii din Petrila, într-un centru educațional deschis aici încă din 1999 și renovat recent, pentru a putea primi cât mai mulți copii care au nevoie de sprijin pedagogic și socio-psihologic deopotrivă.

Prezentă la redeschidere, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, a declarat: Pentru mine, ca om implicat în multe acțiuni sociale, Organizația Salvați Copiii reprezintă un exemplu de bună practică, sprijinind acei copii care au cea mai mare nevoie de ajutor. Au reușit de fiecare dată să intervină acolo unde este nevoie, în cei 30 de ani de activitate.”

CONTEX LOCAL

Dintre cei 4.617 de copii din Petrila, 117 sunt înregistrați ca având părinții plecați la muncă în străinătate. Din punct de vedere al nivelului de educație, în Petrila, ponderea cea mai mare o deține populația cu studii gimnaziale (30,48%), urmată de cea cu studii liceale (26,49%) și de învățământul profesional și de ucenici (16,47%), arată datele din Raportul Primarului pe anul 2020.

Ca și alte localități foste miniere, oraşul Petrila se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă, al cărei efect se resimte de peste 20 de ani în economia locală şi care influenţează în mod negativ calitatea vieţii locuitorilor.

Centrul de zi din Petrila și-a început activitatea în anul 1999, cu scopul de a oferi sprijin copiilor proveniți din familii aflate în dificultate, copii aflați în risc de abandon școlar. Spațiul în care se derulează activitățile a fost dat spre folosință gratuită Organizației Salvați Copiii Filiala Hunedoara de către Primăria Orașului Petrila, pe o perioadă de 49 de ani, prin Hotărârea Consiliului Local. Salvați Copiii Filiala Hunedoara a fost prima organizație din județ care s-a acreditat pentru derularea activităților cu copiii.

“Criza socială pe care o traversăm a adâncit și mai mult clivajele dintre copii. De data asta, lucrurile sunt mai grave, pentru că vorbim despre accesul real la educație, restricționat pentru copiii din zonele vulnerabile odată cu trecerea școlii în online. Părinții din Petrila, care se confruntau oricum cu marginalizarea socio-economică, nu au putut acoperi costurile ascunse ale educației pentru copiii lor, care astfel au fost în risc crescut de abandon școlar”, a precizat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

COSTURILE ASCUNSE ALE EDUCAȚIEI RESTRICȚIONEAZĂ ACCESUL COPIILOR VULNERABILI LA ȘCOALĂ

Adaptarea la noua situație, pe fondul pandemiei de COVID-19, se traduce în noi categorii de costuri și în modificări în valoarea și incidența celor subliniate de studiile anterioare ale Organizației Salvați Copiii:

 

  1. Serviciile de tip Școală după școală cresc ca incidență comparativ cu perioada pre-pandemică, de la aproximativ 10% în 2018 la 20%, creștere cel mai probabil generată de necesitatea părinților care nu au putut lucra de acasă de a suplini închiderea fizică a școlilor. De asemenea, costul mediu pentru cei care accesează acest tip de servicii este de aproximativ 4.200 de lei, o valoare dublă comparativ cu anul 2018.
  2. Procesul educațional online a generat categorii noi de costuri, precum achiziția de laptop / tabletă, telefon mobil sau echipamente periferice. Toate aceste echipamente se traduc într-un cost mediu de 5.800 lei/ familie. 7 din 10 părinți care au răspuns la chestionar au făcut cel puțin o achiziție  de astfel de echipamente.
  3. Dacă în trecut meditațiile reprezentau categoria cea mai importantă de cost, ca sumă plătită, acum coboară pe locul al treilea, cu aproximativ 2.500 lei în medie, fiind depășită de costuri emergente sau care au crescut puternic în pandemie.
  4. Fondul clasei și al școlii, definite exclusiv ca prestații obligatorii, nu scad ca incidență, comparativ cu perioada pre-pandemică. Fondul școlii este o contribuție obligatorie pentru 13% dintre părinți. Majoritatea celor care achită acest fond afirmă că nu primesc chitanță. În mod surprinzător, această contribuție a rămas, ca incidență, la un nivel similar cu perioada pre-pandemică, în 2018 studiile Salvați Copiii estimând că acest fond este obligatoriu pentru 13% dintre părinți.

 

Sondajul de opinie realizat de Salvați Copiii s-a derulat online, în luna februarie 2021, pe un eșantion neprobabilistic, în rândul părinților care au cel puțin un copil în sistemul public de învățământ preuniversitar.