Copiii născuți de mame minore sunt vulnerabilizați atât social, cât și medical, în multe cazuri vorbind despre nașteri premature sau sarcini care nu au fost monitorizate medical. Cu toate că numărul nașterilor la mamele minore a scăzut ușor în 2018, atât în cazul mamelor sub 15 ani (de la 743, în 2017 la 674), cât și în cazul celor cu vârsta cuprinsă între 15 și 19 ani (de la 18.173 la 17.307), situația rămâne îngrijorătoare privind ordinul nașterilor la mame adolescente (al câtelea copil născut viu al mamei). Astfel, dintre adolescentele-mame cu vârsta sub 19 ani, 12.906 sunt la prima naștere, 3.657 la a doua, 673 la a treia, 63 la a patra, șapte la a cincea și una la a șasea naștere.

 

Potrivit statisticilor oficiale, din 674 de copii născuți de mame mai mici de 15 ani, doar 79 au tatăl tot adolescent (sub 20 ani). La mamele între 15 și 19 ani, din 17.307 copii, doar 2.120 au tatăl sub 20 de ani (pe acest palier, sunt și tați de peste 65 de ani).

„De cele mai multe ori, adolescentele mame provin din medii sărace, fără acces la asistență medicală constantă și de calitate. Și de aici, consecințe extrem de grave și, din păcate, ireversibile: nașteri premature, mortalitate infantilă ridicată, copii crescuți de copii, în medii socio-economice precare, perpetuând, de fapt, discriminările.”, spune Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.

În ceea ce privește distribuția pe medii, cele mai multe mame adolescente sunt din mediul rural - 65% dintre cele sub 15 ani și 67% dintre cele cu vârsta între 15 și 19 ani.

În satul în care locuiește, există multe adolescente însărcinate, iar profesorii sunt obișnuiți cu situația aceasta. Andreea are 16 ani și este însărcinată în 6 luni.

Locuiește cu mama ei și cu sora cea mare, care are și ea un copil. Trăiesc singure, tatăl lor părăsindu-le de mici. Casa în care locuiesc este situată la marginea unui sat, fără canalizare sau asfalt și este compusă dintr-o cameră și o bucătărie, fără grup sanitar interior.

Tânăra gravidă nu are alt sprijin în afară de mama și de sora ei. Tatăl copilului pe care Andreea urmează să îl nască are 20 de ani, nu se interesează de sănătatea ei și nu dorește să se implice în creșterea viitorului lor copil.

Pentru că Andreea nu avea cunoștințe legate de contracepție, vestea că a rămas însărcinată a luat-o prin surprindere.

„Profesorii m-au încurajat să continui școala chiar dacă sunt însărcinată. Sunt fete la noi care merg la școală, nasc și pe urmă se întorc din nou la școală. Unele abandonează că e prea greu și nu au cu cine să lase copiii.

Eu o am pe sora mea și pe mama care stau acasă și o să pot să continui să mă duc la școală. A contat mult când am ales să păstrez copilul că și cei de la Salvați Copiii m-au îndrumat să nu renunț la școală și m-au ajutat să îmi depun dosarul să pot să primesc indemnizația să pot să cresc copilul după ce se va naște.”, povestește fata.

Andreea a fost consiliată în proiectul Siguranță prin Educație pentru Nutriție și Sănătate – SENS, pentru a nu renunța la școală, experții Salvați Copiii ajutând-o să înțeleagă importanța urmării cursurilor pentru a beneficia de drepturile ei și pentru a avea o șansă la o viață mai bună.

Potrivit unei cercetări efectuate de Salvați Copiii în 2018, Analiza situației gravidelor, mamelor și copiilor din mediul rural, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature, șapte din zece mame minore nu au beneficiat niciodată de planificare familială, iar cinci din 10 gravide minore din mediile defavorizate nu au efectuat ecografiile recomandate în sarcină. 

 

Viața prematurilor depinde de investiția în maternități

Echipamentele medicale insuficiente reprezintă o problemă frecventă în România, conform datelor din analiza Salvați Copiii privind situația maternităților din România - 13% dintre maternitățile de nivel I nu au niciun incubator standard pentru nou-născuții prematuri, 56% dintre maternitățile de nivel II nu au ventilator pentru suport respirator și 14% dintre maternitățile de nivel III au o singură masă de reanimare pentru copii.

Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România, a explicat: „Dotarea maternităților din România reprezintă o prioritate națională și ar trebui definită ca atare în orice program de guvernare. De aparatura medicală depind atât supraviețuirea copiilor născuți prematur, cât și calitatea unui act medical pentru care medicii au nevoie de sprijinul nostru”.

 

Începând cu 2019, 2% a crescut la 3,5% pentru asociațiile care furnizează servicii sociale acreditate, așa cum este Organizația Salvați Copiii.

 

Viața prematurilor depinde de investiția în maternități: 3,5% din impozitul pe venit

Salvați Copiii România a identificat, de-a lungul celor opt ani de campanie pentru reducerea mortalității infantile, mecanisme de finanțare care să acopere componenta de intervenție, pentru că salvarea vieților copiilor născuți prematur este o urgență.

Până pe 31 iulie, fiecare contribuabil poate depune Formularul 230 sau Declarația Unică, precompletate cu datele de identificare ale organizației la administrația financiară de care aparține cu domiciliul. Formularele se pot descărca de la www.salvaticopiii.ro/redirectioneaza



Date semi-definitive pentru anul 2018, INS, consultate în iulie 2019. http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/evenimente_demografice_in_anul_2018.pdf

 

*****

Salvați Copiii este o organizație neguvernamentală, asociație de utilitate publică, non-profit, democratică, neafiliată politic sau religios, care militează activ pentru protecția drepturilor copilului în România, din 1990, în acord cu prevederile Convenţiei Naţiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului, cu Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și cu legislația României. Salvați Copiii România și-a asumat din 2010 o contribuție importantă pentru reducerea mortalității infantile în România printr-un program amplu, național, desfășurat prin mai multe componente care vizează, deopotrivă, dotarea maternităților cu echipamentele medicale necesare îngrijirii copiilor născuți prematur, dezvoltarea rețelelor specializate de suport pentru mame și copii la nivelul comunităților rurale, pregătirea cadrelor medicale și implicarea specialiștilor în îmbunătățirea politicilor publice și a serviciilor privind sănătatea mamei și copilului. În ultimii opt ani, Salvați Copiii România a investit aproximativ cinci milioane de Euro în dotarea a 96 de maternități și secții de nou-născuți din toate județele țării, cu peste 630 de echipamente medicale, care au ajutat la supraviețuirea a peste 72.000 de copii.