Marți, 1 octombrie 2019, a avut loc la Palatul Parlamentului, ediția a doua a Conferinței ”Dreptul la Reveria Vârstei”, dedicată Zilei Internaționale a Vârstnicului, organizată de Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale, în parteneriat cu Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Fundația Crucea Alb-Galbenă, co-organizator MedicHub Media.

Gândită în continuarea ediției din anul 2018, Conferința și-a axat obiectivul pe identificarea soluțiilor concrete privind îngrijirea seniorilor Românei, fie acasă, la domiciliul lor, fie în centre rezidențiale care să ofere condiții demne și corespunzătoare cu nevoile acestei categorii sociale atât de uitată de societatea românească.

În fața unui public avizat și pertinent, speakerii invitați: Consilierul Prezidențial - Sandra Pralong, Președintele Casei Naționale de Sănătate - Vasile Ciurchea, Secretarul de Stat din Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Cătălin Tutilescu, senatorul, membru al Comisiei de Sănătate Publică – Emanuel Gabriel Botnariu, dr Wargha Enayati – fondatorul Rețelei Private de Sănătate Regina Maria și inițiatorul celui mai mare proiect dedicat seniorilor din România, Directorul Fundației Crucea Alb-Galbenă – Măriuca Ivan, directorul Insti- tutului Român pentru Drepturile Omului – Adrian Bulgaru au inițiat un dialog cu privire la problematica seniorilor, reglementări, nevoi și posibile soluții.

Fără a pune în competiție furnizorii de servicii la domiciliu și pe cei cu centre rezidențiale, con- cluzia generală a fost că în contextul numărului mare de seniori neadresați cu îngrijire în Româ- nia, e nevoie de un efort concentrat al tuturor actorilor implicati, alături de autoritățile statului pentru a se reglementa unitar și adecvat atât clasificarea centrelor rezidențiale, acordarea de ser- vicii paleative dar și elaborarea unui pachet de servicii medico-sociale care să poată fi decontat calitativ de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Dacă ar fi să luăm ca exemplu două capitale europene, Berlin și București, cu populație simi- lară ca număr, am vedea că în Berlin sunt îngrijiți 120 000 de seniori: 60 000 trăiesc alături de familiile lor, 30 000 beneficiază de îngrijire la domiciliu și 30 000 sunt în centre rezidențiale. În București, în acest moment sunt aproximativ 1000 de seniori care beneficiază de îngrijire instituționalizată atât în centre private, cât și de stat. Proporția este covârșitoare și nu demonstrează decât legătura noastră a generațiilor active nu este foarte corectă față de cea a părinților noștri ale căror nevoi socio-medicale sunt din ce în ce mai mari. De aici a pornit și ideea Enaya- ti Medical City, primul ecosistem dedicat îngrijirii integrate a vârstnicilor și a problematicii oncologice, un proiect intins pe 35 000m2 care va cuprinde un spital de oncologie integrat, un centru de recuperare, un centru rezidențial pentru seniori independenți și altul pentru seniori cu probleme medicale, inclusiv paliație și boli neuro-degenerative. Mi-aș dori ca un astfel de model poată fi replicabil la nivel național, atât în mediul privat, cât și în cel public”, a conchis dr Wargha Enayati, inițiatorul serviciilor medicale private din România.

 

La rândul său, Consilierul Prezidențial Sandra Pralong a propus constituirea unei asociaţii a persoanelor vârstnice, care să le susţină interesele, după modelul american. „Ne trebuie un astfel de imbold pentru a crea o asemenea asociaţie în România, care creează legislaţie, avantaje, dă discounturi, face totul pentru membrii săi. Dacă anul trecut erau 109 vârstnici la 100 de tineri, anul acesta sunt 112 senior la o sută de tineri, media de vârstă crește vertiginos și doar o preocupare unitară și concretă între toți actorii implicați poate duce la găsirea unor soluții demne și eficiente”.

În context, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea s-a arătat deschis faţă de propunerile venite care vizează un registru electronic pentru îngrijiri medicale la domiciliu, pentru a permite accesul facil al pacientului la serviciul medical, dar şi elaborarea unui pachet de servicii medicale. „Haideţi să facem şi pachet de servicii şi să gestio- năm şi banii împreună! Pot să vă spun că contractul va fi pe patru ani, normele la fel. Aş vrea să încerc să creez nişte pachete de servicii şi să decontez acel pachet, că poate şi pacientul este mai mulţumit, poate şi noi le putem contabiliza mai bine decât nişte servicii înşirate pe o pagină sau într-o anexă. Ne interesează să primească pacientul acel pachet de care are nevoie (...). Pentru că m-aţi întrebat de registru electronic, sigur că îl vreau”, a precizat Ciurchea.

Măriuca Ivan, Crucea Alb Galbenă: ”Problematica îngrijirii la domiciliu a seniorilor este un domeniu în care cererea e mult mai mare decât oferta. Am vorbit despre faptul că furnizorii de îngrijire la domiciliu sunt din ce în ce mai puţini, am arătat că fondurile nu sunt întotdeauna cele aşteptate şi că nu există continuitate în finanţare. Poţi să ai, să zicem, contract cu o casă de asigurări, să îţi formezi echipa şi după o lună să nu mai primeşti acea finanţare. Ce se întâmplă cu echipa pe care ai format-o? Evident, o laşi să plece”. Trebuie spus că Crucea Alb-Galbenă este cel mai vechi furnizor de servicii medicale la domiciliu acreditat şi autorizat în România.

Dan Doroftei, director Enayati Medical City: ”Piața serviciilor rezidențiale pentru seniori este complet nedezvoltată față de alte state europene sau SUA, nevoia însă va creste exponential cu îmbătrânirea populației. În ultimii ani, privatul a luat locul statului în dezvoltarea de centre pentru vârstnici, devenind astfel o soluție viabilă. Si mentalitatea intregului sistem, inclusiv a seniorilor va evolua in consecinta”.

Adrian Bulgaru, directorul IRDO: ”Practic, urmează să se formeze o serie de grupuri de lu- cru, fiecare grup urmând să se concentreze pe anumite probleme specifice, astfel încât acestea să poată fi cuantificate şi să ajute la realizarea de servicii de calitate în sprijinul seniorilor, în acest moment, eu vă pot confirma faptul că se doreşte o colaborare între autorităţi şi furnizorii de servicii sociale - şi există perspective în acest sens”.

Pactul pentru Îngrijirea Vârstnicilor adoptat în 2018 a fost completat anul acesta cu o serie de soluții care acum trebuie implementate în acte normative și reglementări coerente, de aceea sub auspiciile Comisiei Drepturilor Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale, a Comisiei de Sănătate Publică din Senat, domnul senator Emanuel-Gabriel Botnariu și reprezentanții IRDO vor iniția grupuri de lucru la care vor fi invitați actorii relevanți din sistem. ”E nevoie  de actualizarea nomenclatorului de servicii sociale, de îndepărtarea deficienţelor din educarea personalului, de alocarea unor fonduri corespunzătoare pentru servicii medicale şi buna lor gestionare, dar şi informarea publicului cu privire la aceste servicii şi existenţa unei entităţi care să reprezinte interesele furnizorilor de astfel de servicii, fie că sunt pentru îngrijire la domiciliu, fie că sunt în mediu rezidenţial”.

Conferința a beneficiat de o participare numeroasă, printre care: Mirela Nemțanu – CEO Hos- pice, dr Florin Rusu- One to One Nursing, dr Mela Stănculete – medic Concierge Medical, dr Mihai Petre- medic specializat geriatrie, Mihaela Oancea – asistent social – Asociația Four Chance, Dan Doroftei – Director Dezvoltare Enayati Medical City, Elena Stoianovici manager Spitalul Sf Luca, Directorul de îngrijiri medicale spitalul Militar ”Carol Davila”, Giorgeta GROSU, Dan Petre doctor în sociologie în cadrul SNSPA.

Acesta din urmă a atras atenția, ca urmare a realizării unui studiu privind problematica îngrijirii vârstnicilor că, desi îmbătrânirea populaţiei reprezintă o tendinţă globală majoră care afectează, în ritmuri şi la niveluri diferite, toate statele, totuși în România ”sărăcia, discriminarea, violenţa şi abuzul, precum şi lipsa de date şi statistici privind persoanele în vârstă reprezintă amenin- ţări majore pentru bunăstarea acestora”.

Conferința ”Dreptul la Reveria Vârstei”, ediția a doua a fost organizată de MedicHub Media în parteneriat cu Comisia pentru Drepturile Omului, Culte şi Problemele Minorităţilor Naţionale, Institutul Român pentru Drepturile Omului şi Fundația Crucea Alb-Galbenă, cu sprijinul Enayati Medical City.