La inițiativa Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din 2009, ziua de 20 Februarie a fost decretată Ziua Mondială a Echității Sociale (sau Ziua Mondială a Justiției Sociale). În contextul provocărilor și a dinamicii actuale, inițiativa urmărește influențarea politicilor publice, sensibilizarea comunității internaționale cu privire la sărăcie, șomaj și excluziune socială, precum și promovarea solidarității, echității și egalității de șanse.

Tema aleasă pentru 2019 este ”Dacă doriți pace și dezvoltare, lucrați pentru justiție socială”.

Conceptul de ”justiție socială” a apărut în anul 1840, în învățăturile religioase ale preotului italian Luigi Taparelli. În a doua parte a secolului 20, filosoful american John Rawls l-a popularizat între laici, considerând că o societate este justă dacă respectă garantarea libertăților fundamentale, egalitatea de șanse și păstrarea inegalităților ce pot fi în profitul celor defavorizați.

Justiția socială poate părea o utopie pentru multe țări ale lumii. Un raport din 2017, făcut la nivelul Uniunii Europene, arată că Bulgaria, România și Grecia sunt codașe la acest capitol. La polul opus se află Danemarca, Suedia și Finlanda. Analiza a avut în vedere prevenirea sărăciei, educația echitabilă, accesul la piața muncii, coeziunea socială, sănătatea și justiția intergenerațională.

Daniel Schraad-Tischler, economist și sociolog german, co-autor al acestui raport, conduce proiectul ”Sustainable Governance Indicators” (”Indicatori de guvernanță durabilă”), în care arată că România are serioase probleme de adaptare la păstrarea calității democrației. Printre deficiențele care îi preocupă pe specialiști se numără creșterea puternică a pensiilor și salariilor, scăderea investițiilor publice, infrastructura precară, fiscalitatea imprevizibilă, nivelul ridicat al șomajului în rândul tinerilor, trecerea contribuției de la angajator la angajat, creșterea deficitului bugetar, cheltuielile inadecvate în educație, problemele de adaptare a absolvenților la piața muncii, ratele crescute ale sărăciei (în special în rândul romilor), scăderea considerabilă a sistemului public al asigurărilor de sănătate, tensiunile repetate între Guvern și societatea civilă, finanțarea partidelor și a campaniilor electorale cu încălcarea regulilor, influența semnificativă a Guvernului asupra presei scrise și audiovizuale, lipsa planificării strategice, perceperea societății civile drept inamic (nu aliat) și rata de absorbție a fondurilor europene relativ scăzută.

În ciuda dependenței de finanțări, raportul mai arată că România a înregistrat unele progrese și că o serie de organizații non-profit au capacități analitice semnificative.

Aceste organizații încearcă să facă față provocărilor și preocupărilor actuale, conlucrând pe proiecte de incluziune socială. Este și cazul ”MAINSTREAM Sighișoara – Investiție europeană pentru incluziunea socială”, proiect în cadrul căruia Fundația Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi din Cluj Napoca s-a asociat cu Municipiul Sighișoara, Fundația ”Veritas” din Sighișoara și Școala Gimnazială ”Miron Neagu” din Sighișoara, cu scopul de a crea oportunități pentru 600 de beneficiari din zona periurbană a Sighișoarei, în care există populație aparținând minorității rome, astfel ca, pe viitor, ei să aibă acces egal la educație, formare profesională, muncă, antreprenoriat, servicii sociale, acte, locuire și antidiscriminare.

Proiectul are o valoare totală de 12.635.894,86 lei, este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020 și se implementează pe o perioadă de 36 de luni, între August 2017 și Iulie 2020. Prevederile elaborate vor fi transpuse în Strategia Locală Antidiscriminare, ca parte a viitoarei Strategii de Dezvoltare Locală a Municipiului Sighișoara.