Studiul privind utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare în București a pornit de la recunoașterea faptului că, în prezent, acest mijloc de deplasare este cu mult mai puțin folosit decât în alte capitale europene. Dincolo de suportul declarativ al populației pentru acest mijloc de deplasare bicicleta nu este luată, la modul real, în considerare ca alternativă la modalitățile curente de deplasare din București.

Deși peste 98% din participanții la sondaj apreciază că dezvoltarea acestui mijloc de deplasare ar fi un lucru bun sau foarte bun pentru București există o puternică reticență în utilizarea bicicletei. Adoptarea acestui mijloc de deplasare implică o schimbare, relativ amplă, la nivelul stilului de viață (schimbări privind utilizarea spațiilor de depozitare din gospodărie, a vestimentației, a securizării bicicletei, etc) de unde și o rezistență destul de mare față de utilizarea acestui mijloc de deplasare.

Motivul invocat pentru evitarea sau utilizarea limitată a acestui mijloc de deplasare este percepția generală cu privire la faptul că Bucureștiul nu este un oraș prietenos pentru utilizatorii de biciclete (94%).

Principalele bariere în calea utilizării bicicletei ca mijloc de deplasare sunt considerate a fi riscul de accidente (71% din respondenți au invocat acest motiv), poluarea din trafic (67%) și lipsa infrastructurii de parcare atât în zonele de destinație cât și în zonele de reședință (57%).  Lipsa infrastructurii de parcare este asociată cu riscul crescut de a fi furată bicicleta, risc indicat de 88% dintre respondenți.

„Strâns legat de insecuritatea în trafic e problema inexistenței pistelor sau a benzilor pentru bicicletă. 97% dintre subiecți au indicat acest factor, pentru că banda dedicată bicicletelor este soluția predilectă pentru a rezolva sentimentul de insecuritate în trafic pe care îl au bicicliștii. Și atunci, ca soluție directă, dezvoltarea rețelei de piste pentru biciclete ar fi un lucru extraordinar de bun, care ar încuraja și mai mult utilizarea bicicletei. Acesta este un prim aspect, o primă arie problematică — insecuritatea”, a susținut  Florian Nițu, președintele asociației Institutul Verde.

În ciuda acestor impedimente 75% din respondenți declară că își doresc să utilizeze bicicleta ca mijloc de deplasare.  De precizat că, în cele mai multe cazuri, bicicleta este o alternativă la mersul pe jos și nu neapărat la utilizarea automobilului.

În prezent utilizarea bicicletei ca mijloc de deplasare nu are la bază o nevoie resimțită ca atare de bicicliști ci este o opțiune valorică bazată pe pasiunea pentru bicicletă și pe convingerea că utilizarea bicicletei este o dovadă de comportament responsabil față de mediu (reducerea poluării) și față de comunitate.  Profilul socio-demografic al utilizatorilor de biciclete in trafic arată că aceștia sunt persoane cu studii superioare (86%), preponderent bărbați (76%), lucrează în sectorul privat (66%) și au vârsta cuprinsă între 25 și 35 ani.

„Asta înseamnă un suport social masiv și ar putea să fie un proiect de uniune municipală la un moment dat, pentru că toată lumea își dorește și crede că asta este soluția viitorului. Și pentru problemele de trafic, și pentru problemele de poluare. Acestea sunt cele două probleme sociale pe care, în viziunea bucureștenilor, le-ar rezolva o utilizare mai mare a bicicletei ca mijloc de deplasare urbană”, a mai precizat F. Nițu.

Studiul mai relevă că un alt factor de demotivare este „mai degrabă un factor atitudinal".

„Bicicleta, în general, nu e văzută la nivelul mentalului colectiv ca mijloc de deplasare urbană. Nu este conștientizată ca atare. Din chestionar rezultă că marea majoritate a adulților (undeva la 80%) care ar putea utiliza bicicleta ca mijloc de deplasare nici nu și-a pus problema să achiziționeze una, nu și-a propus în mod real să utilizeze acest mijloc de deplasare urbană", a susținut F. Nițu.

Află cum să ajungi în locuri inedite chiar în capitală, cu bicicleta!

Vezi direct rezultatele sondajului urmând acest link.