Problema discriminării în România este una de actualitate, în contextul European al creșterii nivelului de populism și de stigmatizare. În ciuda faptului că există nenumărate mișcări de solidarizare cu minoritățile (etnice, sexuale, persoane vulnerabile), organizații focare își dedică energia protejării acestora, abuzurile continuă în momentul în care nu suntem atenți.
Marți, 14 martie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) s-a pronunțat în cazul Fogarași și alții contra României, recunoscând tratamentul abuziv al lucrătorilor de poliție aplicat romilor. Conform constatărilor hotărârilor anterioare, acest tip de trantament discriminator este mușamalizat în mod sistematic de către autoritățile judiciare naționale.
În rezoluția sa, Curtea reiterează faptul că cetățenii se află într-o situație vulnerabilă atunci când sunt plasați sub controlul agenților de stat. În fundamentarea Curții se arată că instanțele naționale cărora Fogarași s-a adresat nu au realizat o anchetă efectivă și promptă pentru a stabili modul în care s-au desfășurat evenimentele descrise în plângere, respingând astfel acuzațiile drept neîntemeiate. La CEDO, aceștia au fost reprezentați de către Asociația Romani Criss.
Pentru a afla mai multe detalii despre proces, despre cauze și despre abuzurile îndreptate, accesați acest link. (sau aici)
CEDO a stabilit că România a încălcat articolul 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care prevede că „nimeni poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante”. Acesta nu este un caz unic, iar mentalitatea persoanelor care săvârșesc astfel de abuzuri poate fi identificată și în alte medii, nu doar în abuzurile care ajung la CEDO. Discriminarea poate lua foarte multe forme, de aceea vă recomandăm să urmăriți campania No Hate Speech Movement, campanie dedicată luptei împotriva discursului instigator la ură, manifestat atât de des în mod special în mediul online.