Bucuresti, 24 iulie 2014 - Lansate spre dezbatere publica intr-o perioada de vacanta, cu consecinta limitarii posibilitatii cat mai multor grupuri interesate de a le comenta continutul, noile variante ale Programelor Operationale aferente fondurilor structurale si de investitii pentru 2014 -2020, nu vor aduce modificari radicale fata de tematicile si zonele de interventie abordate in actualul exercitiu financiar 2007 - 2013.  Noile variante ale PO (Programul Operational Regional, Programul Operational Capacitate Administrativa, Programul Operational Infrastructura Mare, Programul Operational Capital Uman, Programul Operational Competitivitate si Programul Operational Asistenta Tehnica) au reusit sa includa, in opinia Institutului pentru Politici Publice (IPP), un inventar mai detaliat – cel putin in anumite domenii – al tipurilor de investitii prioritare care urmeaza a fi realizate cu bani europeni, ramanand diferente vizibile de maturitate si consistenta la nivelul acestor importante documente ce vor ghida alocarea celor peste 28 de miliarde de euro in viitorii 10 ani (7+3).

Ne-am fi asteptat ca responsabilii cu planificarea prioritatilor de finantare din fonduri structurale sa aiba o abordare mult mai curajoasa in sensul nominalizarii unor sectoare - cheie, dar si a unor proiecte publice majore de investitii in cadrul domeniilor prioritare; am retinut totusi faptul ca unele Programe Operationale au identificat - pentru aceasta versiune a Programelor, pana la o anumita limita, mult mai bine, fata de anterioarele variante aceste sectoare si abordari prioritare in care vor fi orientate investitiile in 2014 - 2020. Apreciem si faptul ca noile versiuni asuma mult mai clar faptul ca Romania va exploata aglomerarile urbane, sprijinirea comunitatilor urbane fiind constant solicitata de Institutul pentru Politici Publice in ultimii ani concomitent cu asumarea politica a re-evaluarii capacitatii multor comune din Romania de a se auto-sustine[1]. IPP considera ca Romania trebuie sa investeasca cu prioritate in comunitatile urbane pentru a genera un impact sporit in eforturile de crestere a nivelului de dezvoltare locala.  Consideram o masura inspirata identificarea din aceasta etapa a procesului de negociere cu UE, in unele Programe Operationale, a asa - numitor proiecte majore, predefinite (ex: cadastrul national, metroul Bucuresti – Ilfov, sistemul de termoficare din Capitala, Centrul International de Studii Avansate privind Sistemele Fluviu‐Delta‐Mare), insa portofoliul acestor proiecte este extrem de redus prin comparatie cu nevoile de prioritizare in sectoarele – cheie: transporturi/mobilitate, mediu, dezvoltare economica.

•         Programul Operational Capital Uman[2] (aprox. 3,5 miliarde euro alocare) nominalizeaza cel mai clar sectoarele prioritare cu potential competitiv pentru formare (ex: industria auto, sectorul TIC, industria alimentara, sectorul farmaceutic, industria mobilei etc.), fara, insa, o asumare ferma a integrarii de lunga durata pe piata muncii in aceste domenii.

•         Programul Operational Regional[3] (cu cea mai mare crestere - 6,7 miliarde) vine cu o serie de elemente noi (44% alocare pentru prima data din fonduri europene, in vederea cresterii eficientei energetice a cladirilor publice, respectiv a cladirilor de locuinte; se vor face investitii pentru mijloace de transport noi, nepoluante, cu accent pe transportul electric si facilitati pentru persoanele cu mobilitate redusa; 250 milioane Euro se vor aloca pentru sistemul integrat de cadastru si carte funciara  - ne-eligibil in actualul exercitiu financiar; se incheie o era in finantarea infrastructurii centrelor rezidentiale de capacitate mare, adesea suprapopulate cu persoane apartinand grupurilor vulnerabile, mai ales persoane cu dizabilitati, finantandu-se tranzitia catre servicii in comunitate – Institutul pentru Politici Publice (IPP) avand un rol semnificativ in determinarea acestei prioritati de finantare; in comunitatile defavorizate se are in vedere o abordare integrata - proiecte care sa atinga concomitent infrastructura de locuire, cu servicii de educatie, sanatate, angajare in  munca etc.) nominalizandu-se in mod expres ca aplicantii eligibili vor fi structuri asociative multi-sectoriale: Grupurile de actiune locala. Si totusi raman in POR alte domenii – cum ar fi turismul – in care abordarea ramane inertiala. Vorbind despre turism, se invoca necesitatea continuarii investitiilor in infrastructura fara a se identifica in ce masura exista anumite zone/nise de turism (cu exceptia celui balnear) cu un potential real de a genera valoare economica adaugata.

•         Programul Operational Capacitate Administrativa[4] (aprox. 500 milioane de euro) introduce conceptul de: standarde de cost in serviciile publice (pe care IPP l-a promovat constant in activitatea sa), adauga un domeniu finantabil nou: sistemul judiciar, continuand si investitiile in formarea resursei umane din administratie. Pentru prima data sistemul judiciar va fi eligibil sa depuna proiecte in directia eficientizarii si a cresterii transparentei.  In 2 comunicari publice transmise Ministerului Fondurilor Europene dupa publicarea primelor variante, IPP a solicitat in mod expres finantarea sistemului judiciar, dar si a activitatilor ANI.

La polul opus se afla Programul Operational Infrastructura Mare[5] (programul cu cea mai mare alocare financiara, de peste 9 miliarde de euro), imatur din punct de vedere al identificarii clare a prioritatilor sub toate domeniile vizate si cu atat mai putin al dimensionarii financiare a acestor proiecte (informatia lipsind cu desavarsire din continutul documentului facut public). Programul include infrastructura de transport (rutier, feroviar, naval si aeroportuar), mediu, energie, respectiv infrastructura in regiunea Bucuresti – Ilfov (cu accent pe doua proiecte majore – extinderea metroului si modernizarea sistemului de termoficare din Capitala). Afisarea recentei versiuni pare a fi facuta in graba, intrucat nu contine indicatii de alocari financiare si nici nu este insotit de documente cruciale – Master-planul de transport lipseste, Lista de proiecte majore in transport nu este anexata acestei versiuni a Programului Operational, o intreaga sectiune care vorbeste de un Plan de finantare a obiectivelor din acest important program este goala. Nu este singurul program care nu dispune de alocari financiare pentru a putea evalua impactul fiecarui obiectiv.

Nici Programul Operational Competitivitate[6] (aprox. 2,5 miliarde de euro alocare) nu poate fi consultat corespunzator, fiind intarziat ca faza de elaborare, disponibila public ramanand prima varianta de lucru a documentului (din luna mai a.c.). POC vizeaza infrastructura de cercetare - dezvoltare in acele sectoare de specializare inteligenta (bioeconomie, TIC, spatiu si securitate, energie, mediu si schimbari climatice si eco-nano tehnologii).

Fata de tematicile si abordarile, mai ales a celor noi, enumerate, constatarea generala a Institutului pentru Politici Publice este ca echipa de coordonare a pregatirii Programelor Operationale 2014 - 2020 nu reuseste in continuare, in pofida eforturilor, sa canalizeze vointa politica si echipele de specialisti ai Ministerelor catre identificarea cat mai concreta a zonelor de interventie strategice sub domeniile, obiectivele si prioritatile nemodificate radical fata de actualul exercitiu. Diferentele de expertiza si disponibilitate de colaborare sunt vizibile  intre Ministerele implicate, o explicatie fiind reorganizarea intregului portofoliu de Programe Operationale cu un alt nivel de subordonare fata situatia din actualul exercitiu financiar.

Metodele de interventie/abordarea (prin faptul ca proiectele vor urmari tranzitia de la un sistem de ingrijire institutionalizat al persoanelor apartinand grupurilor vulnerabile la unul in comunitate -  ca sa oferim un exemplu din domeniul social, sau ca se urmareste dezvoltarea de proiecte integrate care sa cuprinda, in aceeasi abordare, si potentialul economic si cel de dezvoltare a resurselor umane, dar mai ales cel de cercetare/inovare - in cazul proiectelor de infrastructura) vor fi cele care vor diferi semnificativ fata de modul in care s-au implementat proiectele in actualul exercitiu financiar. Romania va intampina blocaje daca nu va invata rapid sa elaboreze, intr-un singur proiect, toate componentele atinse de o unica tematica, ci nu un portofoliu de proiecte, ca pana acum, finantate disparat de diferite Programe Operationale, de cele mai multe ori succesiv si cu interventii necorelate.

Sunt de remarcat progresele facute in materia abordarii proiectelor integrate prin masuri concrete (de exemplu, abordarea de tip CLLD  - dezvoltare locala bazata pe comunitate, in care vor fi implicate structuri care includ autoritati locale, societatea civila, mediul de afaceri local si beneficiarii proiectelor si care vor fi finantate din mai multe programe simultan) insa este regretabil faptul ca nu am reusit pana la acest moment sa identificam mecanisme prin care noile Programe Operationale sa promoveze proiecte cu impact integrat regional major, care sa permita asocierile intre municipalitati sau judete  (asa numita abordare ITI – investitii teritoriale integrate – atat de asteptata de Primari si Presedintii de Consilii Judetene a fost intr-un final abandonata de POR, fara explicatii). Apreciind intentia de a creste impactul prin interventii coordonate/integrate din fonduri structurale, Institutul pentru Politici Publice (IPP) trage un semnal de alarma cu privire la potentiale viitoare blocaje in conditiile lipsei unei culturi a coordonarii intre mai multe Programele Operationale/Autoritati de Management si a riscului ca etapele de evaluare si finantare ale componentelor aceluiasi proiect gandit unitar/integrat sa nu se desfasoare concomitent. O capacitate redusa de coordonare intre Autoritatile de Management va duce la culpabilizarea beneficiarilor pentru a nu fi implementat toate elementele unui proiect integrat. Aceeasi observatie si in ce priveste coordonarea interventiilor pentru comunitatile de romi - grup tinta prioritar in cadrul interventiilor vizand accesul la educatie, incluziunea sociala si combaterea saraciei.

In final, apreciem ca Programul de Asistenta Tehnica[7], care sustine intreg procesul de absorbtie a fondurilor structurale, pentru viitorul exercitiu financiar, nu reflecta suficient preocuparea pentru a servi atingerii unor rezultate durabile in urma implementarii proiectelor finantate in perioada 2014 -2020, vizand exclusiv "eficienta si eficacitatea acestora". Nu are o abordare anticipativa, desi au fost, in ultimele luni, interventii expres orientate catre a determina MFE sa gandeasca obiectivele viitorului Program de Asistenta Tehnica de asa maniera incat sa poata anticipa si corecta fenomene cu impact national devastator cum au fost corectiile financiare, cele mai multe in urma neregulilor identificate in interpretarea legislatiei privind achizitiile publice (vezi analizele recente ale IPP despre Corectiile financiare). Aceasta versiune a Programului nu explica care este modul de lucru pentru anticiparea si tratarea obstacolelor/disfunctionalitatilor, nefiind explicit in ce masura va gestiona prin resursele Statului toate operatiunile specifice sau va coopta (prin subcontractare) operatori privati specializati. Rolul mecanismelor de monitorizare a implementarii Programelor Operationale (comitetele de monitorizare ale fiecarui Program cu misiunea de a anticipa si propune solutii pentru problemele de implementare sistemice) nu este definit corespunzator in conditiile in care, si astazi, aceste comitete de monitorizare a activitatilor fiecarei Autoritati de Management sunt conduse, impotriva oricaror principii de separare a functiilor, chiar de catre conducerea AM-urilor monitorizate. Intreg Programul de Asistenta Tehnica este conceput plecand de la premisa nevoii de premiere (remuneratii suplimentare) a functionarilor implicati in diferite segmente pe lantul managementului fondurilor structurale (in unele pasaje textul iti lasa impresia ca investitia in institutii publice si angajati reprezinta un scop in sine cand, de fapt, acestea sunt vehicule prin care cei vizati sunt cetatenii Romaniei), fara nicio referire la responsabilizarea celor care iau decizii, cum ar fi in cazul unor corectii financiare in care, de exemplu, instanta da castig de cauza beneficiarului. 

Administratia publica  va fi principalul beneficiar al fondurilor structurale viitoare (ca si volum de fonduri), in perioada 2014  - 2020, urmata de sectorul privat. Criticam faptul ca sectorul neguvernamental – desi recunoscut formal ca partener in mai toate Programele Operationale (exceptie POIM si POAT), nu este suficient de prezent ca si sector cu potential strategic de a contribui la dezvoltarea economica a tarii, singurele domenii in care ii este confirmat rolul fiind cel social si partial in formarea/integrarea pe piata muncii. Aceasta realitate, reflectata de actualele versiuni  ale Programelor Operationale, reprezinta un regret major al IPP - organizatie care a contribuit activ (mai ales in ce priveste domeniul serviciilor sociale  - unde am reusit sa convingem ca organizatiile furnizoare de servicii trebuie sa joace un rol determinant, precum si in zona privind asistenta pentru reforma administratiei publice, etc.) cu puncte de vedere prezentate in scris MFE si altor Autoritati de Management in ultimele 8 luni, de la inceputul pregatirii Acordului de Parteneriat cu Comisia Europeana si primele variante ale Programelor Operationale. Punctele de vedere ale IPP au vizat cu precadere Obiective si Interventii cu caracter strategic din documentele de pregatire ale fondurilor structurale aferente exercitiului financiar urmator, demonstrand institutiilor publice faptul ca sectorul neguvernamental are capacitatea de a avansa nu numai solutii de deblocare a fondurilor dintr-un Program sau altul, ci si expertiza de a identifica tipuri de interventie prin care sectorul ONG poate spori calitatea rezultatelor proiectelor absorbite.

Avand in vedere miza acestor documente, IPP incurajeaza mass-media dar si institutiile implicate sa promoveze cat mai multe dezbateri publice in perioada urmatoare pe aceasta tema pentru a facilita preluarea cat mai multor puncte de vedere din partea beneficiarilor fondurilor europene care raman cetatenii Romaniei.

Pentru relatii suplimentare, va rugam contactati Elena Tudose (Iorga), Director programe IPP la tel 021 212 3126 si 0722 166 888 sau Loredana Ercus, Coordonator programe IPP la 0729 819 876.


______________
[1] Vezi studiul IPP privind incapacitatea administratiei locale de a isi sustine cheltuielile de functionare la http://www.ipp.ro/pagini/ipp-cere-guvernului-s259-opreasc259.php
2 http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/pocu/PO_Capital_Uman_2014-2020.pdf
3 http://www.inforegio.ro/images/programare2014-2020/POR%202014-2020%20-%20iulie%202014.pdf
4 http://www.fonduriadministratie.ro/wp-content/uploads/2014/07/POCA-versiune-11.07.2014.pdf
5 http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/poim/PO_Infrastructura_Mare.2014-2020_V1_iunie2014.pdf
6 http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/poc/POC.2014-2020.proiect.V1.consultare.pdf
7 http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/Dezbateri%20parteneriale/poat/POAT.2014-2020.V1.publicat.consultare.pdf