Potentialul societatii civile este enorm. […] In absenta vocii dumneavoastra Romania ar fi luat-o pe un drum gresit. […] Lipsa de coerenta in dialogul cu dumneavoastra descalifica actul administrativ”. Mihai – Razvan Ungureanu, Prim Ministru al Romaniei

Azi, 10 aprilie 2012, a avut loc sedinta Colegiului pentru consultarea asociatiilor si fundatiilor. 

Sedinta a avut loc pe fondul ingrijorarilor exprimate de organizatiile neguvernamentale in ultima perioada, privind deteriorarea procesului de consultare dintre autoritatile publice si societatea civila, la toate nivelurile.

Intalnirea a fost prezidata de premierul Mihai Razvan Ungureanu. Alaturi de acesta, la sedinta au mai participat Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, si cel al Finantelor, Bogdan Dragoi.

La intalnire au fost abordate urmatoarele teme:

1. Structurarea dialogului dintre Guvern si sectorul neguvernamental

In acest sens, organizatiile societatii civile prezente au propus ca punct de plecare institutionalizarea dialogului civic ca fundament al dezvoltarii democratiei participative, prin asumarea de catre partile implicate a unui cod de bune practici privind consultarea. De asemenea, s-a convenit elaborarea unui Plan de actiune de catre un grup de lucru format din reprezentanti ai Guvernului (secretariatul Colegiului, structura de cooperare cu mediul asociativ) si reprezentanti ai societatii civile in Colegiu. Planul de actiune urmeaza sa includa  instrumente si masuri concrete pentru preluarea pe agenda autoritatilor centrale a temelor de lucru ale organizatiilor neguvernamentale. Este vizata organizarea de catre Colegiu a unor reuniuni sectoriale cu participarea membrilor Guvernului la nivel de secretari de stat (pe teme precum: absorbtia fondurilor europene; un cadru legal si fiscal care sa incurajeze dezvoltarea de intreprinderi sociale, cooperative si alte forme ale economiei sociale; voluntariat etc), precum si monitorizarea aplicarii efective de catre autoritatile publice a normelor referitoare la sectorul asociativ in colaborarea cu structurile neguvernamentale de resort, analizarea datelor obtinute si participarea la optimizarea acestui cadru normativ.

2. Imbunatatirea cadrului legal privind consultarea publica si accesul la informatii publice in Romania

Premierul a declarat ca este constient de deficientele existente in ceea ce priveste transparenta decizionala si a afirmat ca solutionarea acestora reprezinta o prioritate a Guvernului.

Reprezentantii societatii civile au semnalat inca o data problemele de implementare a Legii 52/2003 si a Legii 544/2001. In documentul de lucru al intalnirii au fost facute urmatoarele propuneri:

 

  • Alinierea la principiile și standardele europene in domeniul transparenței decizionale, prin extinderea termenului de consultare publica.
  • Instituirea unei proceduri unitare minimale de consultari publice, la nivelul tuturor autoritatilor publice, prin completarea cu o anexa in acest sens a Legii 52/2003.
  • Introducerea nulitatii de drept a actelor normative publicate in Monitorul Oficial al Romaniei cu nerespectarea dispozițiilor Legii 52/2003.
  • Extinderea sferei informatiilor la care accesul cetateanului este liber conform Legii 544/2001.
  • Adoptarea unor standarde privind calitatea raspunsurilor la cererile de informatie publica si pregatirea personalului responsabil pe baza acestor standarde.
  • Imbunatatirea regulamentelor interne ale diferitelor institutii publice locale si centrale prin includerea unor prevederi privind accesul la informatii de interes public si participarea la decizia publica.
  • Identificarea nevoilor si planificarea de sesiuni de pregatire a functionarilor publici responsabili cu aplicarea Legilor 52/2003 ai 544/2001.
  • Generalizarea utilizarii procesului de politici publice (consultare, monitorizare, evaluare) si a analizelor de impact (structura de UPP-uri) pentru a evita situatia in care se adopta legi fara a cunoaste situatia de fapt, fara a avea date statistice despre ce se intampla de fapt in domeniul respectiv.
  • Largirea sferei notiunii de autoritate/institutie publica in sensul legilor 544/2001 si 52/2003 clarificari privind termenele si procedurile prevazute de legile 544/2001 si 52/2003.
  • Introducerea principiului interesului public major, in legea 544/2001. Reglementarea clara a acreditarii ziaristilor, in legea 544/2001.
  • Prevederea unui sistem sanctionator eficient pentru aplicarea legilor 544/2001 si 52/2003 (amenzi civile, incriminarea unor fapte, sanctiunea nulitatii absolute a actele normative si hotararilor adoptate cu incalcarea prevederilor legii transparentei.
  • Restrangerea circumstantelor care justifica nerespectarea legii transparentei.
  • Prevederea unor garantii pentru organizarea si desfasurarea corespunzatoare a sedintelor publice.

 

3. Fonduri structurale

ONG - urile reprezinta un grup semnificativ, cel putin in cazul anumitor programe operationale, cum ar fi POSDRU (peste 35% din contracte sunt semnate cu ONG, netinand cont aici si de contractile in care ONG - urile sunt prezente in calitate de parteneri), afectate direct de catre decizii neanuntate si nefundamentate (decizia privind prefinantarea din septembrie 2011 – decizie care a concentrat multa energie fata de efecte care nu sunt vizibile inca si cel mai probabil nu vor fi, a afectat un grup “vulnerabil” de beneficiari de FS in sensul in care datorita caracterului nepatrimonial ONGurile nu au acces la surse alternative de finantare, precum au societatile comerciale; o decizie similara se afla si in prezent in vederea Ministerului Muncii, cu privire la modificarea ordinului referitor la cheltuielile eligibile).

Este foarte important ca Autoritatile de Management (AM) sa anticipeze in mod real posibilele efecte pe care o anumita masura le poate genera. Predictibilitatea este esentiala in executarea oricarui contract, aplicarea unitara a oricarei reguli/ masuri, dar si plasarea pe pozitie de egalitate in cadrul contractului in sensul renuntarii imediate la aplicare retroactiva a unor masuri

Exista nevoia unei asumari la nivel guvernamental a asigurarii fluxului de lichiditati (cu alte cuvinte sa nu existe cererea de rambursare aprobata de AM si neplatita din cauza lipsei de fonduri disponibile, respectiv eliminarea obstacolelor birocratice prin care eventualele disponibilitati financiare inaintate de catre Guvern/ministere sa fie considerate drept imprumuturi care maresc in mod artificial deficitul structural al Romaniei.

Fondul de garantare pentru ONGuri este un subiect ridicat in repetate randuri care necesita asumare publica si plasare pe agenda imediata a Guvernului.

Perioada de programare 2014 – 2020 trebuie sa fie elaborata/gandita obligatoriu impreuna cu beneficiarii ONG. Insasi existenta Coalitiei pentru Fonduri Structurale si luarile de pozitie publice demonstreaza ca exista expertiza si capacitatea de a identifica solutii, in cazul in care exista disponibilitate reala din partea interlocutorului public.

Au fost punctate, de asemenea, si teme sectoriale importante pentru mediul ONG, care se regasesc deja in documente de lucru comune: rezolutiile Forumului Organizatiilor de Mediu, Carta Alba a Bunei Guvernari, Carta Alba a Sectorului ONG. Au fost semnalate probleme in ceea ce priveste mass media; alegerile si institutiile publice de resort; adunarile publice, legea politiei, a Jandarmeriei, Protocolul Optional la Conventia impotriva Torturii; transparenta bugetara; coordonarea institutiilor responsabile pentru drepturile copilului si sistemul de protectie a copilului; problematica programelor in sprijinul minoritatii rome; reducerea vulnerabilitatilor in ceea ce priveste coruptia; discriminarea si xenofobia; proiectul minier de la Rosia Montana ca simbol al deficientelor de fond ale sistemului public.

Colegiul pentru consultarea asociatiilor si fundatiilor este un organ consultativ, fara personalitate juridica, functionand pe langa primul-ministru. Acesta a fost infiintat prin Hotararea nr. 618/ 23.07.2005(actualizata pana la data de 28 iunie 2006*). Constituirea CCAF a fost anuntata in cadrul Forumului National al Organizatiilor Neguvernamentale din Romania din iunie 2005.

Colegiul este alcatuit din 40 de membri, reprezentanti ai mediului asociativ numiti prin decizie a primului ministru, pe o perioada de 4 ani, in urma consultarilor dintre ministere si organizatiile neguvernamentale din sfera lor de competenta.

CCAF a fost infiintat cu scopul de a asigura participarea societatii civile la elaborarea politicilor publice, in general la dezbaterea unor subiecte importante pentru societatea romaneasca. CCAF are menirea de a asigura un mecanism coerent de comunicare intre Guvern si societatea civila, astfel incat initiativele si preocuparile societatii civile sa fie preluate de catre Executiv.

Colegiul ar fi trebuit sa se intruneasca de cel putin doua ori pe an, la cererea primului-ministru sau la propunerea membrilor. Lucrarile Colegiului sunt coordonate de catre primul-ministru. Secretariatul Colegiului este asigurat de Serviciul Politici de Cooperare cu Mediul Asociativ.

Colegiul s-a mai intalnit de 5 ori pana in prezent. Temele de discutie au fost urmatoarele:

 

  • Martie 2006: Sporirea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene alocate Romaniei dupa integrarea in UE
  • Iulie 2006: Retragerea reprezentantilor guvernului Guvernului din Consiliul Economic si Social si inlocuirea acestora cu reprezentanti ai societatii civile, conform modelului european.
  • Martie 2007:  Problema TVA pentru organizatiile neguvernamentale pe fondurile de preaderare.
  • Mai 2009:  Transparenta decizionala, dezvoltarea voluntariatului, combaterea extremismului, sustinerea economiei sociale, promovarea bunei guvernari si a dialogului civic, libertatea presei, dezvoltarea durabila si educatia.
  • Aprilie 2010:  Cresterea gradului absorbtiei finantarii europene pentru Romania, finantarea publica a ONG-urilor si directionarea procentului de 2% din impozitul pe venit catre ONGuri, cresterea numarului de locuri de munca in sectorul non-profit, precum si derularea de evenimente in 2011, anul european al Voluntariatului.