Ieri, președintele Senatului și cel al Camerei Deputaților au publicat un comunicat de presă, drept răspuns la poziția SUA de ieri prin care se cere Parlamentul respingerea proiectului de modificare a legilor justiției care afectează independența justiției și lupta anticorupție.

Nu discutăm posibila lipsă de legitimitate a acestui comunicat din moment ce el nu a fost supus dezbaterii Camerelor și, mai mult, din moment ce, imediat după, mai mulți parlamentari s-au dezis în mod expres de acesta. Dar Asociația VeDemJust atrage atenția că acest comunicat semnat de cei doi președinți invocă ca argumente trei neadevăruri:

 

  1. Propunerile de modificare a legilor justiției ar viza o reformă a justiției. Nici vorbă! Reforma justiției s-a făcut în anii 2004-2005, când justiția a fost ruptă de politic: CSM s-a separat de MJ, Inspecția Judiciară a fost luată de la MJ și dată la CSM, magistraților cu vechime li s-a dat pensie de serviciu, s-a scăzut vârsta de promovare pentru a se recruta tineri în sistemul de justiție, SIPA a fost desființată, s-a introdus concursul pentru ocuparea funcțiilor de conducere la instanțe și parchete. Or, modificările propuse în prezent sunt menite să regleze anumite inadvertențe și, chiar fără ele, sistemul judiciar s-a dovedit a fi eficient, așa cum constată în mod repetat Comisia Europeană în cadrul rapoartelor anuale ale MCV.
  2. Modificarea legilor justiției ar fi justificată de abuzuri și vulnerabilități ale sistemului actual de justiție, precis documentate. Asta este o minciună crasă! Justificarea unui act normativ apare în expunerea de motive. Iată ce ne spun expunerile de motive la cele trei legi ale justiției: modificările la Legea 303/2004 sunt impuse de „modificările realităților și nevoilor sistemului judiciar”, precum și de unele „decizii ale CCR” (AICI); cele la Legea 304/207 au fost impuse de „apariția unor decizii ale CCR” și de faptul că „redactarea unor hotărâri judecătorești se face cu depășirea termenului legal” (AICI); iar cele la Legea 317/2004 sunt justificate de „suspiciuni asupra activității Inspecției judiciare” (AICI). Așadar, nimic despre abuzuri, vulnerabilități și, mai ales, documentarea acestora!
  3. Propunerile sunt larg susținute de asociațiile magistraților. Nu este adevărat: conform Constituției, organismul legal reprezentantiv al magistraților care garantează independența justiției și care asigură dialogul în raport cu puterile politice este CSM; de asemenea, conform legii 317/2004, puterea judecătorească este reprezentată de Președintele ICCJ. Or, atât CSM, cât și Președintele ICCJ s-au pronunțat împotriva propunerilor de modificare a legilor justiției. Aceste poziții au fost adoptate după ce anterior, în unanimitate, adunările generale ale celor 250 de instanțe și tot atâtea parchete s-au pronunțat împotriva acestor modificări. Prin urmare, poziția unor asociații profesionale nu reprezintă opinia magistraților, nici a celor care sunt membri, nici ai celor care nu sunt membri în aceste asociații. Mai mult, VeDemJust afirmă în mod răspicat că membrii asociațiilor magistraților atât de lăudate de politicieni și admise selectiv la dezbaterile din Parlament nu au fost consultați și nu au dat niciun mandat persoanelor care consiliază Parlamentul pentru modificarea legilor împotriva voinței magistraților.