Restabilirea echilibrului bugetar prin reducerea deficitului la un nivel sustenabil trebuie să preocupe factorii de decizie din întreaga economie românească, dat fiind că finanțarea datoriilor devine tot mai scumpă și, odată cu disiparea efectelor pandemiei de COVID-19, toleranța investitorilor și a organismelor internaționale față de țările cu deficite ridicate va scădea.
În ultimul an am lucrat direct cu peste 150 de tineri, tinere și tinerx din toată țara și vreau să îți povestesc, pe scurt, ce am învățat de la ei în această călătorie.
Conform declarațiilor publice, starea de urgență actuală se va transforma în stare de alertă. Legislația oferă organizaţiilor neguvernamentale un rol de cooperare cu autorităţile pe perioada stării de alertă. Despre aceasta și alte prevederi, în articolul următor.
Pandemia ne oferă, pe lângă neliniști și meditații, și oportunități. Poate fi o oportunitate pentru organizațiile civice, din zona bunei guvernări și a drepturilor omului, de a acționa și a cere clasei politice doritele măsuri de reformare și creștere a eficienței instituționale a aparatului administrativ.
Florin Nasture, președintele Asociaţiei Centrul Cultural al Romilor O Del Amenca era singurul tânăr din comunitatea de romi căldărari din Fetești care intrase la facultate și credea că este singurul student rom din lume.
Începând de luni, 16 martie, în România urmează să se instituie starea de urgență în contextul apariţiei şi răspândirii virusului COVID-19. În aceste condiții, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, iar activitatea de zi cu zi poate suferi modificări. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile vine în întâmpinarea acestei situații cu un articol care explică ce înseamnă starea de urgență și analizează câteva implicații pe care le-ar putea avea asupra ONG-urilor.
Dragoș Vlăsceanu adoră să petreacă timpul cu familia și este extrem de încântat de fiecare dată când ajunge acasă și îi vede pe cei doi copii cum fug cu zâmbetul până la urechi spunând ”tatiiiii!”.
Cristina Oprea este de părere că Friends și un pahar de vin sau o înghețată pot rezolva o situație de criză. De asemenea, pentru relaxare poate conta mereu pe pisici, una dintre ele, un motanel, venind din Constanța, găsit fiind în cadrul unei activități din proiect.
Eugen Ghiță crede că economia socială este o șansă și își dorește să dezvolte o afacere prin care asociația să-și asigure sustenabilitatea pentru următorii 5 ani.
„Sună alarma. Nu vreau să mă trezesc, dau de multe ori snooze. Mă gândesc că iar trebuie să mă duc la muncă și că e o nouă zi. Mă trezesc în ultimul moment înainte să plec, așa că mă enervez iar că întârzii la birou. Iar trebuie să le fac eu pe toate? Cum rezolv eu oare toate treburile?"
Daniela Staicu crede că orice alegere profesională, fie că este în mediul public sau privat, trebuie făcută în acord cu abilitățile și cunoștințele pe care le ai și pe care dorești să le dezvolți.
Luiza Medeleanu ar lupta până-n pânzele albe pentru dreptul la identitate, la diferență, la exprimarea diferențelor culturale, chiar dacă de cele mai multe ori lupta cu prejudecățile și cu intoleranța este una foarte grea.
Ion Georgescu vrea să dovedească faptul că meșteșugurile tradiționale sunt o șansă reală de dezvoltare economică sustenabilă pentru persoanele vulnerabile din mediul rural. A început în Comana.
