Articol realizat de Paul Chioveanu, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile

 

Istoria ne arată că schimbările marcante ale unei societăți, simțite la nivel politic, social și economic, sunt destul de rare în trecutul națiunilor. Atunci când se întâmplă, sunt determinate de factori diverși și nu întotdeauna așteptați. Pe mulți dintre noi, de exemplu, revoluția din anii ´90 – pe cât de dorită, pe atât de neașteptat a fost primită. În primii ani de libertate, au reprezentat o minoritate experții, grupurile intelectuale, ONG-urile, ziarele care au susținut public ce vor de la stat, cum trebuie să arate configurația acestuia, cum vor să contribuie la procesul de modernizare și reformare. De multe ori, chiar din primii ani, manifestările civice au fost direct înăbușite sau promise a fi rezolvate și lăsate în sertarul uitării de către clasa politică. O rețetă ce se practică și acum.

S-au adunat 30 de ani, acei ani necesari pentru a trece de la o Românie comunistă la una cu o democrație consolidată. Previziunile unui controversat politolog din acea perioadă se pare că încă nu se adeveresc și e nevoie de mai mult timp. Ultimele evenimente – Colectiv și acum pandemia de COVID 19, ne arată cât de goi și nepregătiți suntem ca stat în fața unei crize. 

Lipsa investițiilor publice ale statului/interesul guvernaților în acești 30 de ani își arată așadar roadele seci în domenii vitale (unele garantate prin Constituție): sistemul medical, educație, asistență socială, protecția mediului, transporturi și multe altele.   

Și chiar dacă suferim în continuare ca stat, există și un lucru care merită apreciat și mă încarcă de emoție în aceste zile: sprijinul masiv de contribuții voluntare – tradus în ore și zile de muncă, financiar prin donații și sponsorizări, sau chiar prin respectarea izolării. Am demonstrat, o parte dintre noi, că pe lângă a fi oameni, putem fi și cetățeni.   

Pandemia ce a pus ”stăpânire” – cu efecte în societate, în economie, și chiar și în viața noastră privată și socială, privită în termeni de amenințare ne oferă, pe lângă momente de durere, neliniști și meditații, și oportunități. Poate fi acel moment – the tipping point, din cartea lui Malcolm Gladwell, când un eveniment, o idee, o decizie poate schimba cu rapiditate un comportament social, poate aduce o nouă energie socială și politică.

Acum poate fi o oportunitate pentru organizațiile civice, din zona bunei guvernări și a drepturilor omului, de a acționa – prin idei, deschiderea căilor de dialog, reacții publice, rapoarte de analiză – și a cere clasei politice doritele măsuri de reformare și creștere a eficienței instituționale a întreg aparatului administrativ central și local.  Societatea românească, pentru a crește gradul de încredere în instituții și conducători, are nevoie să primească transparență și să fie într-un dialog real cu cei care o conduc.

Ca activiști și ca reprezentanți de ONG-uri, putem fi intermediari sau lideri și să-i sprijinim pe cei care ne susțin. Chiar dacă suntem în izolare, putem să fim creativi și să ne facem auziți. Așteptările noastre, pentru care mulți ne-am și constituit în organizații, ar putea să privească către:

  • modul de funcționare a Parlamentului, Guvernului, Avocatului Poporului; oportunitatea deciziilor luate de către acestea sau dimpotrivă, inacțiunea lor;
  • monitorizarea forțelor de ordine – armată, jandarmerie, poliție locală – a modului de funcționare pe timpul stării de urgență, astfel încât să putem preveni abuzurile acestora;
  • monitorizarea și contracararea prin analize de oportunitate și eficiență a măsurilor populiste făcute în așa zisa favoare pentru cetățeni și grupuri vulnerabile de către politicieni și guvernanți;
  • sprijinirea sistemului de justiție – un sistem ce are nevoie de idei, de identificarea mijloacelor, instrumentelor, ce pot duce la digitalizarea unei părți din activitatea acestora; 
  • identificarea și promovarea soluțiilor pentru creșterea gradului de transparență instituțională, accesului la informațiile publice, în special în zona de achiziții publice; semnalarea cazurilor de abuz instituțional;
  • sprijinirea jurnaliștilor, mai ales a celor de investigație, cu informații de la nivel local, cazuri de abuz/încălcare de drepturi și libertăți cetățenești, corupție etc;
  • deschiderea dialogului cu alți actori europeni;  
  • susținerea și promovarea dialogului inter-sectorial;
  • organizarea de campanii de informare și sensibilizare; de semnalare a faptelor de corupție; de sprijinire a avertizorilor de integritate; precum și campanii de combatere a fake news-urilor și știrilor alarmiste.

 

Implicarea personală financiară și voluntară a fost minunată până acum! Dar acest efort trebuie corelat de către cei care lucrează în sectorul neguvernamental și cu acțiuni ce pot duce la schimbări sistemice în viitor, post pandemie. Pot fi acțiuni din cele de mai de sus, nefiind o listă exhaustivă, sau alte măsuri care să contribuie la creșterea transparenței, participării publice, eficienței, integrității din sectorul public și nu numai. Buna guvernare este vastă și cuprinde multe domenii de interes public.   

Există și o oportunitate financiară dedicată ONG-urilor – fondurile Active Citizens Fund Romania prin finanțarea pentru Granturi Rapide, unde procesul de aplicare și evaluare este unul continuu. Condițiile și modalitatea de aplicare le găsiți aici

Pentru a ne reîncărca cu optimism, închei prin a vă sugera și o scurtă secvență din interviul oferit de fostul președinte american Barack Obama, publicistului Dave Eggers în 19 noiembrie 2018. Interviul întreg se găsește aici.