Platforma România 100 denunță publicului propunerea legislative iniÈ›iată de deputatul PSD Liviu PleÈ™oianu împreună cu senatorul tot PSD Șerban Nicolae care găsesc necesare o serie de modificări care vor putea afecta în mod semnificativ viaÈ›a asociaÈ›iilor neguvernamentale în România. În propunerea de modificare a OG 26/2000 referitoare la asociaÈ›ii È™i fundaÈ›ii, ei semnalează:
Raportări excesive È™i neconstituÈ›ionale care pot duce la suspendarea È™i încetarea de îndată a activității ONG-urilor
IniÈ›iativa propune introducerea unor raportări semestriale privind veniturile È™i cheltuielile organizaÈ›iilor neguvernamentale care vor fi publicate în Monitorul Oficial. IniÈ›iativa instituie obligaÈ›ia menÈ›ionării pentru fiecare venit în parte a persoanei sau a activității care a generat venitul respectiv. Acest lucru nu numai că încalcă legislaÈ›ia din domeniul protecÈ›iei datelor cu caracter personal È™i dreptul la viață privată a oricărui donator, dar reprezintă un atac direct la mediul asociativ È™i la activitatea acestuia.
Reamintim că din acelaÈ™i domeniu, cel al transparenÈ›ei finanțărilor, astăzi partidele politice, entități finanÈ›ate ÅŸi din bani publici, au obligaÈ›ia publicării doar a numelor persoanelor care au făcut donaÈ›ii în campaniile electorale peste un cuantum de 10 salarii minime pe economie, o sumă considerabilă.
Aceste raportări sunt excesive È™i birocratice, în condiÈ›iile în care în prezent, toate organizaÈ›iile neguvernamentale au deja obligaÈ›ia, conform legislaÈ›iei fiscale, să depună situaÈ›iile financiare anuale în termen de 120 de zile de la încheierea exerciÈ›iului financiar, adică la finalul lunii aprilie pentru anul precedent. BilanÈ›urile contabile sunt ulterior făcute publice în forma prescurtată de către ANAF, prin urmare orice persoană interesată le poate consulta.
SancÈ›iunea suspendării È™i „încetării de îndată” a activității este una excesivă È™i va produce prejudicii importante unor asociaÈ›ii sau fundaÈ›ii cu proiecte în curs de derulare care vor fi împiedicate chiar din raÈ›iuni administrative să depună respectivele raportări la timp (cazul proiectelor aflate în curs de derulare).
În plus, o aplicare imediată a unor asemenea prevederi, în eventualitatea în care această propunere ar fi adoptată, promulgată È™i publicată în Monitorul Oficial, ar fi imposibil de cunoscut într-un termen atât de scurt de toate cele 85.123 de asociaÈ›ii, 18.881 de fundaÈ›ii È™i 1.368 de federaÈ›ii existente astăzi în România.
Cea de a doua serie de modificări se referă la reglementarea statutului de utilitate publică al organizaÈ›iilor neguvernamentale. Până în anul 2016, nicio entitate publică din România nu deÈ›inea o situaÈ›ia a acestor ONG-uri de utilitate publică, responsabilitatea difuză a instituÈ›iilor implicate fiind cea generatoare a acestei situaÈ›ii de fapt. După un inventar È™i o analiză realizate de Ministerul pentru Consultare Publică È™i Dialog Civic în luna septembrie 2016, în România existau 134 de ONG-uri de utilitate publică cu statut dobândit prin Hotărâre de Guvern.
Ce este un ONG de utilitate public?
Domeniile în care aceste ONG-uri activează sunt variate, însă acest lucru nu este limitat de cadrul legal actual. IniÈ›iativa legislativă îÈ™i propune să reglementeze o serie de domenii de activitate, mai mult de atât, stabilind È™i o pondere a acestora pentru acordarea statutului de utilitate publică: 40% servicii sociale, 30% educaÈ›ie, 10% È™tiință, cercetare, inovaÈ›ie, mediu, protecÈ›ia consumatorului, 10% valori naÈ›ionale È™i ale minorităților naÈ›ionale, 10% diplomaÈ›ie È™i relaÈ›ii internaÈ›ionale, militar-apărare, cultul eroilor.
Platforma România 100 apreciază că această enumerare limitativă exclude categorii importante de la obÈ›inerea acestui statut, cum sunt ONG-urile cu profil civic sau cele care au drept misiune apărarea drepturilor omului. Mai mult, introducerea acestui algoritm este unul de natură să creeze o ierarhie între domeniile de activitate ale ONG-urilor È™i un tratament diferenÈ›iat aplicat acestora din punct de vedere al È™anselor de a obÈ›ine un astfel de statut de utilitate publică, fără o fundamentare È™i o justificare obiectivă È™i rezonabilă.
Conform studiului anterior amintit, o pondere importantă de ONG-uri au dobândit statutul de utilitate publică în anii 2004 È™i 2008 (ani electorali), beneficiind de importante alocări de resurse de la fondul de rezervă al Guvernului. Mai mult de atât, în anul 2015, obligaÈ›ia de publicare a rapoartelor anuale de activitate È™i a situaÈ›iilor financiare a fost îndeplinită doar de 39% dintre ONG-urile de utilitate publică (pentru publicarea obligatorie în registrul ONG gestionat de Ministerul JustiÈ›iei), respectiv de 51% dintre ONG-urile de utilitate publică (pentru publicarea în Monitorul Oficial). Propunerea legislativă introduce un termen de 5 ani pentru menÈ›inerea statutului de utilitate publică, dar nu defineÈ™te procedura de reînnoire a acestui statut la expirarea termenului de 5 ani, fiind menÈ›ionate doar evaluări anuale.
Platforma România 100 trage un semnal de alarmă cu privire la efectele grave pe care adoptarea unui astfel de act normativ le-ar avea asupra mediului asociativ, o încercare de destabilizare a societății civile organizate È™i reducere la tăcere.
Articol preluat de pe Platforma România 100.
