Platforma România 100 denunță publicului propunerea legislative inițiată de deputatul PSD Liviu Pleșoianu împreună cu senatorul tot PSD Șerban Nicolae care găsesc necesare o serie de modificări care vor putea afecta în mod semnificativ viața asociațiilor neguvernamentale în România. În propunerea de modificare a OG 26/2000 referitoare la asociații și fundații, ei semnalează:

Raportări excesive și neconstituționale care pot duce la suspendarea și încetarea de îndată a activității ONG-urilor

Inițiativa propune introducerea unor raportări semestriale privind veniturile și cheltuielile organizațiilor neguvernamentale care vor fi publicate în Monitorul Oficial. Inițiativa instituie obligația menționării pentru fiecare venit în parte a persoanei sau a activității care a generat venitul respectiv. Acest lucru nu numai că încalcă legislația din domeniul protecției datelor cu caracter personal și dreptul la viață privată a oricărui donator, dar reprezintă un atac direct la mediul asociativ și la activitatea acestuia.

Reamintim că din același domeniu, cel al transparenței finanțărilor, astăzi partidele politice, entități finanțate şi din bani publici, au obligația publicării doar a numelor persoanelor care au făcut donații în campaniile electorale peste un cuantum de 10 salarii minime pe economie, o sumă considerabilă.

Aceste raportări sunt excesive și birocratice, în condițiile în care în prezent, toate organizațiile neguvernamentale au deja obligația, conform legislației fiscale, să depună situațiile financiare anuale în termen de 120 de zile de la încheierea exercițiului financiar, adică la finalul lunii aprilie pentru anul precedent. Bilanțurile contabile sunt ulterior făcute publice în forma prescurtată de către ANAF, prin urmare orice persoană interesată le poate consulta.

Sancțiunea suspendării și „încetării de îndată” a activității este una excesivă și va produce prejudicii importante unor asociații sau fundații cu proiecte în curs de derulare care vor fi împiedicate chiar din rațiuni administrative să depună respectivele raportări la timp (cazul proiectelor aflate în curs de derulare).

În plus, o aplicare imediată a unor asemenea prevederi, în eventualitatea în care această propunere ar fi adoptată, promulgată și publicată în Monitorul Oficial, ar fi imposibil de cunoscut într-un termen atât de scurt de toate cele 85.123 de asociații, 18.881 de fundații și 1.368 de federații existente astăzi în România.

Cea de a doua serie de modificări se referă la reglementarea statutului de utilitate publică al organizațiilor neguvernamentale. Până în anul 2016, nicio entitate publică din România nu deținea o situația a acestor ONG-uri de utilitate publică, responsabilitatea difuză a instituțiilor implicate fiind cea generatoare a acestei situații de fapt. După un inventar și o analiză realizate de Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic în luna septembrie 2016, în România existau 134 de ONG-uri de utilitate publică cu statut dobândit prin Hotărâre de Guvern.

Ce este un ONG de utilitate public?

Domeniile în care aceste ONG-uri activează sunt variate, însă acest lucru nu este limitat de cadrul legal actual. Inițiativa legislativă își propune să reglementeze o serie de domenii de activitate, mai mult de atât, stabilind și o pondere a acestora pentru acordarea statutului de utilitate publică: 40% servicii sociale, 30% educație, 10% știință, cercetare, inovație, mediu, protecția consumatorului, 10% valori naționale și ale minorităților naționale, 10% diplomație și relații internaționale, militar-apărare, cultul eroilor.

Platforma România 100 apreciază că această enumerare limitativă exclude categorii importante de la obținerea acestui statut, cum sunt ONG-urile cu profil civic sau cele care au drept misiune apărarea drepturilor omului. Mai mult, introducerea acestui algoritm este unul de natură să creeze o ierarhie între domeniile de activitate ale ONG-urilor și un tratament diferențiat aplicat acestora din punct de vedere al șanselor de a obține un astfel de statut de utilitate publică, fără o fundamentare și o justificare obiectivă și rezonabilă.

Conform studiului anterior amintit, o pondere importantă de ONG-uri au dobândit statutul de utilitate publică în anii 2004 și 2008 (ani electorali), beneficiind de importante alocări de resurse de la fondul de rezervă al Guvernului. Mai mult de atât, în anul 2015, obligația de publicare a rapoartelor anuale de activitate și a situațiilor financiare a fost îndeplinită doar de 39% dintre ONG-urile de utilitate publică (pentru publicarea obligatorie în registrul ONG gestionat de Ministerul Justiției), respectiv de 51% dintre ONG-urile de utilitate publică (pentru publicarea în Monitorul Oficial). Propunerea legislativă introduce un termen de 5 ani pentru menținerea statutului de utilitate publică, dar nu definește procedura de reînnoire a acestui statut la expirarea termenului de 5 ani, fiind menționate doar evaluări anuale.

Platforma România 100 trage un semnal de alarmă cu privire la efectele grave pe care adoptarea unui astfel de act normativ le-ar avea asupra mediului asociativ, o încercare de destabilizare a societății civile organizate și reducere la tăcere.

Articol preluat de pe Platforma România 100.