Pentru Liberties.eu, autorul Israel Butler realizează o radiografie a problemelor cu care se confruntă organizațiile societății civile din diferite state europene.


Citește și despre cercetarea care mapează îngrijorările organizațiilor în Europa


ONG-urile din UE se confruntă cu un număr tot mai mare de restricții care le limitează capacitatea de a promova și proteja drepturile fundamentale ale cetățenilor.

ONG-urile sunt vitale pentru buna funcționare a democrației, a statului de drept și a drepturilor fundamentale și joacă un rol la fel de important ca mass-media liberă și sistemele judiciare independente. ONG-urile îndeplinesc o serie de funcții importante, printre care se numără:

informarea populației cu privire la chestiuni de interes public // furnizarea de canale prin care cetățenii își pot face publice opiniile și pot vorbi cu reprezentanții lor politici între alegeri // tragerea la răspundere a autorităților atunci când acestea încalcă legea

Libertatea ONG-urilor de a-și îndeplini sarcinile este protejată de obligațiile legale impuse la nivel european și internațional, obligații pe care trebuie să le respecte atât UE, cât și statele membre ale acesteia. Obligațiile cu pricina includ obligația autorităților de a garanta dreptul la libertatea de asociere și de întrunire, precum și la libertatea de exprimare și de informare, drepturi garantate prin instrumente precum Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Restricțiile cu care se confruntă ONG-urilor includ următoarele:

Campanii de denigrare, hărțuire administrativă și atacuri fizice - organizații europene se confruntă cu atacuri retorice susținute de politicieni și mass-media menite să submineze încrederea publicului în ONG-uri. România este pe lista inculpaților, alături de vecini precum Ungaria, Polonia și Bulgaria. ONG-urile sunt atacate în mod frecvent pentru critica autorităților sau a particului aflat la putere. Campaniile acestea duc la scăderea încrederii cetățenilor față de ONG-uri și duc la o slabă putere a acestora de a organiza evenimente sau de a colecta donații. De asemenea în unele țări s-au raportat fiolențe fizice și instigare la ură.

Puține surse de finanțare - fondurile publice pentru promovarea drepturilor fundamentale și egalitate au scăzut în ultima perioadă. În unele țări, scăderea finanțărilor se motivează politic, ONG-urile fiind atacate că critică autoritățile sau partidul aflat la putere. U.E. oferă un sprijin modest organizațiilor care promovează și protejază valorile fundamentale ale Uniunii. Într-o Europă în care populismul ia amploare, susținerea educației democratice și a participării active este esențială.


Citește și despre felul în care sectorul neguvernamental s-a finanțat în România (2010-2016)


Supra-reglementarea - este vorba de sancțiuni birocratice. Adesea, regulile noi sunt rezultatul politicilor care par a fi destinate combaterii spălării banilor și finanțării organizațiilor teroriste. Însă majoritatea ONG-urilor sunt prea mici pentru astfel de activități și nu au capacitatea necesară pentru a respecta noile reglementări. 


Citește despre dimensiunea sectorului neguvernamental în România.


Creșterea reticenței de a consulta ONG-urile - autoritățile au oprit sau au redus semnificativ implicarea ONG-uri în elaborarea de legislație și politici cu privire la anumite probleme. Un exemplu este demersul disperat al Federației Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale (FONSS) care a luptat pentru renunțarea la modificările aduse de O.G. nr. 60 care are impact asupra persoanelor cu dizabilități.

În multe cazuri, aceste restricții intenționează în mod intenționat să înăbușe ONG-urile independente pentru că acestea apără grupuri minoritare, trag la răspundere guverne și permit tuturor grupurilor din societate să participe la luarea de decizii. Încercările de a restrânge activitățile ONG-urilor ar trebui considerate ca parte a măsurilor luate de multe guverne pentru consolidarea autorității executivului (prin limitarea accesului la instanțe independente și eficiente), creșterea influenței guvernului asupra opiniei publice (prin interferarea cu libertatea presei) și obținerea de sprijin public prin vilificarea anumitor grupuri, cum ar fi solicitanții de azil și minoritățile etnice.

ONG-uri cel mai grav afectate de restricțiile tind să fie cele care promovează interesul general prin activități menite a garanta că guvernele își respecteobligațiile legale privind drepturile fundamentale, statul de drept, procesul democratic de luare a deciziilor, de protecție a mediului și anti-corupție.

Urmând acest link vei putea afla care sunt recomandările lui Israel Butler către Uniunea Europeană în susținerea organizațiilor societății civile care sprijină valorile democratice.