Prin seria Profil de ONGist ne-am propus să vă facem cunoștinta cu cei ce alcătuiesc societatea civilă, care prin acțiunile și inițiativele lor contribuie la o Românie mai bună pentru noi toți. În vremuri în care e greu să găsești repere și exemple de verticalitate, vă invităm să vă lăsați inspirați de poveștile lor.

Anamaria Popa a creat în Arad o cetate, însă nu una obișnuită, ci una a voluntarilor. O comunitate locală în adevăratul sens al cuvântului, care a reușit să reabiliteze secției de Boli Infecțioase Copii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Cum se raportează Anamaria la voluntariat și puterea acestuia de a schimba lumea din jur, descoperiți în rândurile de mai jos.  

1. Cine este Anamaria Popa?

Sunt un om simplu, însă mereu am întins o mână de ajutor celor din jur. De mică am învăţat că trebuie să ajuţi şi aşa am rămas mereu. Tot timpul m-am simțit datoare orașului în care trăiesc și mereu am zis că trebuie să fac ceva pentru el, că trebuie să las ceva frumos, util și bun în urmă.

2. Povestește-ne despre parcursul tău profesional. Cum și de ce ai ales o carieră în sectorul neguvernamental?

De ani de zile mă implic în acţiuni de voluntariat, iar în ultima perioadă le-am întins o mână de ajutor părinţilor care nu au cu cine să îşi lase copiii pe timp de vară. Acest lucru înseamnă că fiecare vară mi-am dedicat-o în exclusivitate muncii de voluntar şi îngrijirii micuţilor, pe lângă ale proiecte ale mele. De un an am şi un proiect foarte îndrăzneţ prin care, cu banii strânşi de la arădeni, vom reabilita o secţie întreagă de spital.

3. Care a fost cea mai mare reușită de până acum? Dar nereușită din care ai învățat cel mai mult?

Cea mai mare reuşită este exact proiectul care se derulează acum şi anume „#cudrag pentru viitor” prin care se reabilitează compartimentul Boli Infecțioase Copii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Un proiect de suflet în care m-am implicat foarte tare atât eu, cât şi echipa de la Cetatea Voluntarilor, a cărei preşedintă sunt.

3. Care este persoana din mediul neguvernamental pe care o admiri cel mai mult? De ce?

Vlad Voiculescu. Îl admir pentru modul în care s-a implicat în voluntariat, încă de la început. Vlad m-a ajutat în campania pentru Ruxandra, bolnavă de leucemie. Este un om simplu şi luptă pentru cei cu nevoi.

4. De ce Asociația Cetatea Voluntarilor Arad și nu altă organizație? Ce te leagă de ea, cum te regăsești în ea, cum te reprezintă? Ce și-a propus să facă proiectul „#cudrag pentru viitor”?

Pentru că fiecare suflet care este lângă mine reprezintă ceva. Împreună suntem o mare familie, o cetate care nu se lasă cucerită şi care clădeşte mereu. Campania de renovare a secţiei am făcut-o cu asociația Cetatea Voluntarilor, pe care am înființat-o când aveam 24 de ani, acum am 30. Cu o experiență de câțiva ani în mediul nonprofit și în lupta pentru fonduri, mi-am dat seama că pot face mai mult pentru comunitate. Nu avea un fond special, donații pregătite și nici măcar un sediu, însă știam ce voiam să fac cu asociația. Știam că vrem să avem grijă de copiii abandonați, vrem să strângem scutece pentru copii. Știam că vrem să pictăm spitale și să facem grădinițile frumoase, să ajutăm Arhiepiscopia, să facem teme cu copiii, însă nu ştiam că vom reuşi aşa de bine, cu ajutorul arădenilor, chiar să renovăm o secţie prin care să aducem confort micuţilor internaţi, medicilor şi părinţilor.

Este unica secție cu acest profil din județ și printre puținele din țară. Aici sunt tratați în fiecare an între 700 și 1 200 de copii cu meningite, encefalite, scarlatine, rujeole, hepatite sau enterocolite.

5. Cum ai caracteriza România acum și care crezi că este cel mai important lucru care trebuie să se schimbe în societate?

România are nevoie de o transformare pentru a putea fi o ţară în care ne dorim să ne creştem copiii. Trebuie implicare fără interese politice. Cred că este nevoie de schimbarea mentalităţii.

Proiectul #cudrag pentru viitor al Asociației Cetatea Voluntarilor Arad a câștigat locul II la secțiunea Sănătate în cadrul Galei Societății Civile 2018.

Acest articol este parte a proiectului editorial Profil de ONGist, realizat de Gala Societății Civile în parteneriat cu portalul Știri.ong.