Prin seria Profil de ONGist ne-am propus să vă facem cunoștinta cu cei ce alcătuiesc societatea civilă, care prin acțiunile și inițiativele lor contribuie la o Românie mai bună pentru noi toți. În vremuri în care e greu să găsești repere și exemple de verticalitate, vă invităm să vă lăsați inspirați de poveștile lor.

Ștefania Mircea este coordonator programe mortalitate infantilă în cadrul echipei Salvați Copiii România și și-a început cariera în mediul ONG încă din adolescență, când a lucrat ca voluntar. Pentru că rezonează cu spiritul liber și franchețea copiilor, a simțit nevoie să îi ajute pe cei mai puțin favorizați dintre ei. Ce îi dă energia de a-și continua proiectele este satisfacția momentului reîntâlnirii cu cei ce odată erau în îngrijirea ei, iar acum au ajuns oameni mari, cu joburi, familii și vieți împlinite.

1. Cine este Ștefania Mircea?

O visătoare, un om simplu care crede că lumea este frumoasă și că poate fie și mai frumoasă dacă noi toți am căuta în propriile persoane bunătatea, iubirea, frumusețea cu care ne naștem.

2. Povestește-ne despre parcursul tău profesional. Cum și de ce ai ales o carieră în sectorul neguvernamental?

Povestea mea începe din adolescență, atunci când am mers la un târg pentru voluntariat. Acolo erau prezente sute de ONG-uri. Am văzut o siglă mare, roșie, care mi-a atras atenția. M-am apropiat și așa am realizat că eram în fața standului Salvați Copiii. Erau voluntari tineri și cu mult entuziazm care povesteau despre ce înseamnă să fii voluntar, să te implici în activitățile directe cu copiii din centrele educaționale, centrele pentru solicitanți de azil și refugiați etc. Am lăsat CV-ul meu și așa a început totul.

Am început să fac voluntariat în centrul de cazare pentru solicitanții de azil din București. Încet, încet, în 2005 am ajuns să coordonez activitățile pentru acești copii - era un proiect destinat lor și se desfășura în Camerele copiilor, amenajate de Salvați Copiii în centrele de cazare - și proceduri pentru solicitanții de azil ale Inspectoratului General pentru Imigrări. Eram singura organizație care oferea acest gen de asistență în România, și era un lucru care mi-a plăcut foarte mult.

3. Care a fost cea mai mare reușită de până acum? Dar nereușita din care ai învățat cel mai mult?

Fiecare dintre noi avem de învățat din tot ceea ce facem, îmi este greu să le denumesc eșecuri, îmi place să spun că din fiecare activitate, din fiecare experiență avem ceva de învățat, astfel încât să ajungi să faci lucrurile din ce în ce mai bine. Un lucru frumos, și care te face sa continui, este să privești după 10-13 ani și să vezi că cei mici, copiii pe care îi asistai, sunt oameni mari acum, au studii, job sau propria familie.

4. Care este persoana din mediul neguvernamental pe care o admiri cel mai mult? De ce?

Cineva spunea, cu mulți ani în urmă, că „Este foarte clar faptul că salvarea copiilor din întreaga lume reprezintă un lucru imposibil doar dacă refuzam să-l realizăm.” Este vorba de o persoană foarte importantă în redactarea declarației privind drepturile copilului: Eglantyne Jebb, cea care a fondat prima mișcare internațională pentru copii, The International Save the Children Union.  

5. De ce Salvați Copiii România și nu altă organizație? Ce te leagă de ea, cum te regăsești în ea, cum te reprezintă? Ce și-a propus să facă proiectul „Fiecare Copil Contează - Siguranță prin educație pentru nutriție și sănătate -S.E.N.S.”?

Îmi place să cred că mi-am păstrat latura de copil. Așa că aici sunt în elementul meu. Programele noastre vizează copiii. Ei sunt cei mai sinceri și tot ei îți pot spune dacă ai greșit sau te pot ghida, nu sunt încă sclavii unui sistem sau ai unor reguli stricte – ei spun ce gândesc, de multe ori avem de învățat de la ei. Proiectul S.E.N.S  reprezintă investiția în copii, reprezintă schimbarea viitorului. A avea grijă de copii înseamnă să construiești generația următoare, să ajuți ca aceasta să devină sănătoasă, educată și capabilă de progrese. Dorința de a ajuta copiii să rămână copii, să se poată bucura de copilărie și de frumusețile acestei vârste.

6. Cum ai caracteriza România acum și care crezi că este cel mai important lucru care trebuie să se schimbe în societate?

Aș vrea să cred că România este pe un început de drum bun și că prin educație,  prevenție, compentență își va putea schimba viitorul. 

Proiectul Fiecare Copil Contează - Siguranță prin educație pentru nutriție și sănătate - S.E.N.S. al Salvați Copiii România a câștigat Premiul III la secțiunea Sănătate în cadrul Galei Societății Civile 2018.

 

Acest articol este parte a proiectului editorial Profil de ONGist, realizat de Gala Societății Civile în parteneriat cu portalul Știri.ong.