Material realizat de Bianca Oprea, consilier juridic FDSC
În contextul venirii sărbătorilor de iarnă, #legalezapentruONGuri își dorește să sprijine organizațiile neguvernamentale cu tips and tricks despre contractul de sponsorizare și despre contractul de donație, fiind, poate, cele mai utilizate acte juridice în această perioadă a anului. Astăzi vom vedea împreună care sunt condițiile pentru încheierea și executarea unui contract de sponsorizare, potrivit legii nr.32/1994, legea de bază în această materie.
Sponsorizarea este actul juridic prin care două persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru susținerea unor activități fără scop lucrativ desfășurate de către una dintre părți, denumite beneficiarul sponsorizării.
Sponsorul poate fi orice persoană fizică sau juridică din România sau din străinătate.
Beneficiarul sponsorizării poate fi orice persoană juridică fără scop lucrativ care desfășoară în România sau care urmează să desfășoare o activitate în domeniile: cultural, artistic, educativ, de învățământ, științific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, al protecției drepturilor omului, medico-sanitar, de asistență și servicii sociale, de protecția mediului, social și comunitar, de reprezentare a ascoiațiilor profesionale, precum și de întreținere, restaurare, conservare și punerea în valoare a monumentelor istorice.
Prin urmare, nu orice organizație neguvernamentală poate fi beneficiar al sponsorizării, ci doar cele care desfășoară activități în domeniile menționate anterior. De asemenea, o persoană fizică, care are domiciliul în România și a cărei activitate într-unul dintre domeniile menționate anterior este recunoscută de către un ONG sau de către o instituție publică poate solicita o sponsorizare de la acestea.
Contractul de sponsorizare se încheie în mod obligatoriu în formă scrisă, cu menționatea obiectului, valorii și duratei sponsorizării, precum și a drepturilor și obligațiilor părților. În cazul bunurilor materiale, acestea trebuie evaluate în cadrul contractului de sponsorizare la valoarea lor reală din momentul predării bunurilor către beneficiar. Este important de reținut că persoanele fizice sau juridice din România nu pot efectua activități de sponsorizare din surse obținute de la bugetul de stat.
Atât sponsorul, cât și beneficiarul sponsorizării au dreptul să facă publică sponsorizarea, prin promovarea numelui, a mărcii și imaginii sponsorului. Cu toate acestea, informațiile despre sponsorizare si promovarea sponsorului nu trebuie să lezeze direct sau indirect activitatea sponsorizată, bunele moravuri sau ordinea și liniștea publică și nici nu trebuie să îmbrace forma unei reclame sau a publicității comerciale a sponsorului.
Atât sumele primite din sponsorizare, cât și bunurile materiale primite prin sponsorizare sunt scutite de la plata impozitului pe venit. Persoanele fizice sau juridice române, care efectuează sponsorizări în domeniile de activitate menționate la începutul articolului, beneficiază de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 5% din baza impozabilă. De aceste facilități fiscale nu beneficiază sponsorul care direcționează sau condiționează activitatea beneficiarului de sponsorizare, acestea nefiind acordate nici în cazul sponsorizărilor reciproce între persoane fizice sau juridice, sponsorizărilor acordate rudelor sau afinilor și nici în cazul sponsorizării unei persoane fără scop lucrativ de către o altă persoană juridică care conduce sau controlează direct persoana juridică sponsorizată.