Sectorul ONG din România crește și se consolidează din punct de vedere al funcționării. Este una dintre concluziile subliniate la evenimentul de lansare a studiului “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” (foto), studiu realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC).

La eveniment au participat circa 200 de reprezentanți din rândul organizațiilor neguvernamentale, ambasadelor, companiilor, instituțiilor publice și mediului academic.

Pe baza celor mai noi date despre sector, autorii raportului au punctat și apoi dezvoltat concluziile care se desprind din amplele cercetări efectuate pentru realizarea acestui studiu.

Domeniile de cercetare:

  • Dimensiunea, structura și dinamica sectorului ONG din România
  • Funcționare și modul de organizare
  • Dimensiunea financiară
  • Relația dintre sector și societate
  • Încrederea populației în organizațiile neguvernamentale
  • Trenduri și provocări contemporane

 

S-a vorbit despre ”bucuria de a fi împreună și de a face împreună”, iar Daniela Angi s-a referit, printre altele, la bunăstare și la satisfacția pe care o ai atunci când simți că faci un lucru cu sens, care schimbă viața oamenilor în bine.

Au fost prezentate date noi și foarte importante despre dimensiunea financiară a sectorului, Ștefania Andersen menționând că cele mai frecvente surse de venituri sunt redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit, sponsorizările și donațiile.

De altfel, veniturile sectorului ONG (din 2022) înseamnă 1,51% din Produsul Intern Brut al României, ”cam cât un județ din România”, a subliniat Gabriel Bădescu.

Prezentările au curs apoi în direcția încredere+așteptări din partea populației, dar și a provocărilor cu care se confruntă ONG-urile. 

Referindu-se la influența pe care ONG-urile o pot avea asupra guvernării, dar și asupra vieții noastre de zi cu zi, sociologul Mircea Kivu a reamintit acțiunile în stradă la care au participat zeci de mii de oameni, care au reușit astfel să stopeze un proiect controversat (Roșia Montană), să dărâme un guvern (Colectiv) sau să oprească adoptarea unui act legislativ (OUG 13, ”cea care deculpabiliza corupții”).

În plus, a fost subliniată ideea că ponderea petițiilor a crescut de la anteriorul raport al FDSC, iar unele dintre ele chiar au dus la modificarea unor proiecte de lege.

În partea a doua a evenimentului a fost dezbătută tema ”Cum se vede sectorul neguvernamental din afara lui?”. Moderator a fost Ionuț Sibian (director executiv, FDSC), iar perspectivele sectorului public și ale sectorului de afaceri au fost prezentate de Victoria Stoiciu (Cancelaria Prim-Ministrului) și Alexandra Maier (ING Bank)

Încă de la început Victoria Stoiciu a remarcat faptul că studiul este foarte bine documentat, sunt multe date noi, de care era nevoie, iar Alexandra Maier a subliniat faptul că cele două sectoare, ONG și de business, au evoluat ”împreună” după 2020.

Echipa de cercetare (raportul este integral disponibil online aici):

  • Bogdan Voicu: Analiza metodologică și dinamica sectorului neguvernamental
  • Mircea Kivu: Percepția populației asupra ONG-urilor și impactul acțiunilor civice
  • Marton Balogh: Organizarea și funcționarea sectorului neguvernamental în prezent
  • Daniela Angi: Bunăstare, satisfacție și motivația în rândul asociațiilor
  • Irina Niță: Aspecte economice ale sectorului ONG
  • Ștefania Andersen: Finanțarea ONG-urilor - provocări și perspective
  • Bogdan Radu: Tendințe și provocări contemporane în sectorul ONG
  • Ovidiu Voicu: Participarea ONG-urilor în formularea politicilor publice
  • Mircea Comșa: Importanța ONG-urilor și recunoașterea eforturilor lor

__________________________________ 

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong