Cetățenii români arată o susÈ›inere puternică pentru cele patru roluri ale ONG-urilor din România: influenÈ›area politicilor publice (86% susÈ›inere), watchdog (86%), organizarea cetățenilor (84%) È™i solidaritate socială (78%), deci ONG-urile se bucură de legitimitate pentru a acÈ›iona în aceste direcÈ›ii.
”În acelaÈ™i timp însă, cetățenii sunt mult mai rezervaÈ›i atunci când evaluează impactul activității ONG-urilor asupra felului cum merg lucrurile în România”, se arată în Studiul “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinÈ›e, provocări” lansat de FDSC în luna aprilie.
InformaÈ›iile sunt extrase din capitolul referitor la capacitatea sectorului ONG de a participa la luarea deciziilor È™i de a se implica în formularea politicilor publice, iar două dintre sursele de date utilizate sunt Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă (2023) È™i Barometrul Liderilor ONG (2023).
Subiectul este analizat pe trei dimensiuni:
- așteptările cetățenilor
- folosirea efectivă a instrumentelor aflate la dispoziție
- auto-evaluarea organizațiilor, prin vocea liderilor lor
Vă prezentăm azi câteva dintre concluziile care apar în analiza prof.univ. Ovidiu Voicu, cercetător la Institutul de Cercetare a Calității VieÈ›ii (Academia Română), analiză care ar trebui să dea de gândit È™i să producă schimbări pozitive în relaÈ›ia ONG-uri – autorități – cetățeni:
”Doar unul din cinci români crede că ONG-urile au o influență pozitivă asupra vieÈ›ii lor, deÈ™i 46% cred că organizaÈ›iile influenÈ›ează pozitiv viaÈ›a celor pe care îi ajută direct. Aproximativ o treime din populaÈ›ie consideră că ONG-urile influenÈ›ează pozitiv felul cum merg lucrurile la nivel local sau naÈ›ional, sau drepturile È™i libertățile cetățenilor”.
”Datele relevă o diferență importantă între aÈ™teptarea de principiu, ca ONG-urile să aibă o contribuÈ›ie însemnată, È™i evaluarea influenÈ›ei directe. În cazul celor ce au interacÈ›ionat direct cu ONG-urile (beneficiari, voluntari, donatori, persoane mai bine informate) creÈ™te ponderea celor ce cred că influenÈ›a este pozitivă, fără însă a depăși 50%. Acest lucru dovedeÈ™te că un efort de comunicare È™i informare ajută, dar, cel puÈ›in la acest moment, este insuficient”.
”O problemă însemnată este existenÈ›a unei categorii de cetățeni, între 10% È™i 20% din populaÈ›ie, care crede că ONG-urile au o influență negativă.”
”ONG-urile ar trebui să facă un efort mai mare atât să îndeplinească toate cele patru roluri, cât È™i să comunice direct cu cetățenii despre activitatea lor”.
”Autoritățile ar trebui să investească în spaÈ›ii publice de întâlnire, atât fizice cât È™i online, între cetățeni È™i organizaÈ›ii. În acest mod vor răspunde cerinÈ›ei legitime de implicare a sectorului ONG È™i vor beneficia de expertiza È™i energiile acestui sector”.
Studiul “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendinÈ›e, provocări” a fost lansat în cadrul unui eveniment la care au participat circa 200 de reprezentanÈ›i din rândul organizaÈ›iilor neguvernamentale, ambasadelor, companiilor, instituÈ›iilor publice È™i mediului academic.
Mai multe date despre cum arată sectorul ONG din România sunt prezentate AICI.
Echipa de cercetare (raportul este integral disponibil online aici):
- Bogdan Voicu: Analiza metodologică și dinamica sectorului neguvernamental
- Mircea Kivu: Percepția populației asupra ONG-urilor și impactul acțiunilor civice
- Marton Balogh: Organizarea È™i funcÈ›ionarea sectorului neguvernamental în prezent
- Daniela Angi: Bunăstare, satisfacÈ›ie È™i motivaÈ›ia în rândul asociaÈ›iilor
- Irina Niță: Aspecte economice ale sectorului ONG
- Ștefania Andersen: Finanțarea ONG-urilor - provocări și perspective
- Bogdan Radu: TendinÈ›e È™i provocări contemporane în sectorul ONG
- Ovidiu Voicu: Participarea ONG-urilor în formularea politicilor publice
- Mircea Comșa: Importanța ONG-urilor și recunoașterea eforturilor lor
_______________________________________________________
Camelia Badea, jurnalist Știri.ong