„România 2017. Sectorul neguvernamental – profil, tendințe, provocări” realizează o aducere la zi a ediției anterioare și propune o perspectivă multidimensională a evoluției sectorului neguvernamental în România în perioada 2010-2016. Acesta se adresează celor interesați de (re-)cunoașterea importanței acestui sector în societatea românească.

În acestă cercetare veți putea găsi informații despre:

  • relevanța economică a sectorului neguvernamental la nivel național
  • evoluțiile și transformările din sector din ultimii 5 ani - mai jos
  • cadrul legal de funcționare a ONG-urilor
  • implicarea civică și voluntariat
  • finanțare 
  • elemente legate de organizare și guvernanța internă
  • relația sectorului cu statul (+ alte entități din sfera publică)
  • perspective despre domeniul social, civic și tineret

 

Capitolul pe care îl sintetizăm astăzi se uită cu atenție la  tipologia și dimensiunea sectorului neguvernamental , cu precădere a asociațiilor și fundațiilor, făcând o analiză a:

  1. dimensiunii sectorului neguvernamental
  2. distribuția teritorială a organizațiilor
  3. domeniile și rata de activitate 

 

În ciuda faptului că în România nu se ține o evidență clară a organizațiilor cu activitate, pentru anul 2015 Registrul Național ONG conținea 70.194 asociații (inclusiv casele de ajutor reciproc), 16.613 fundații, 1.195 federații și 649 uniuni.


Sursa: Registrul Național ONG, Ministerul Justiției 2016, prelucrare FDSC


Indexul de asociativitate al României, calculat ca număr de organizații înregistrate la 1000 de locuitori, s-a păstrat la un nivel destul de ridicat și a crescut în 2015 la 3,9 organizații la 1000 de locuitori, comparativ cu anul 2008, când erau înregistrate 2,9 organizații la 1000 de locuitori. La nivel internațional, România prezintă un nivel mai ridicat de asociativitate decât Marea Britanie (ex.) care, în 2014, avea 3 organizații la 1000 de locuitori.

Distribuția regională și distribuția rural/urban a fost realizată exclusiv pentru organizațiile active, folosind datele furnizate de Institutul Național de Statistică privind județul și localitatea în care acestea își au sediul. Astfel, la nivelul anului 2015, regiunile București-Ilfov, Nord-Vest și Centru concentrează 55% dintre organizațiile neguvernamentale active în România, 62% dintre veniturile totale realizate, angajează 54% din întreg personalul și administrează 64% dintre activele sectorului, aflându-se totodată printre regiunile cu cel mai mare produs intern brut din România.

Sursa: Institutul Național de Statistică, prelucrare FDSC

Organizațiile neguvernamentale continuă să fie înregistrate cu preponderență în mediul urban, 75% dintre acestea având sediul într-unul dintre orașele sau municipiile României. Totuși, comparativ cu anul 2007, se remarcă o creștere foarte mare a ponderiie organizațiilior înregistrate formal în mediul rural, de la 13% la 25% în 2015.

Din totalul organizațiior înregistrate oficial, rata totală de activitate a sectorului neguveramental pentru anul 2015 a fost de 48,2%, demonstrând că este un sector relativ activ în societate. Acesta este un domeniu mai activ decât cel economic care înregistra în același an o rată de activitate de 32,4%.

Față de anul 2008, uniunile și federațiile înregistrează o creștere spectaculoasă a ratei de activitate, de aproape 16 puncte procentuale (de la 32,4% în 2008 la 48,3% în 2015), fapt care sugerează tendința crescută de stabilizare a sectorului neguvernamental. Asociațiile continuă să reprezinte cea mai activă categorie de organizații, cu o rată de activitate de aproape 52%, în timp ce fundațiile înregistrează cea mai scăzută rată de activitate, de aproape 33%.


Sursa: Atlasul Ecnomiei Sociale, ediția 2014, FDSC (2000-2012);
Ministerul Justiției - Registrul Național ONG și Insistutul Național de Statistică (2013-2015), prelucrare FDSC


În aceași perioadă se observă că cel mai important domeniu de activitate în care activează organizațiile neguvernamentale din România este cel social/caritabil. Astfel, 21% dintre organizațiile active în anul 2015 derulează activități din sfera socială sau caritabile, cumulând 23% din veniturile totale ale sectorului, 30% dintre angajați și 24% din totalul activelor imobilizate. Tabelul de mai jos sumarizează distribuția pe domenii de activitate a  numărului de organizații active și a principalilor indicatori economici ai acestora, aferentă anului 2015.


Sursa: Institutul Național de Statistică (date de bilanț), Registrul Național ONG - Ministerul Justiţiei, prelucrare FDSC

În mediul rural sunt active un număr relativ mic de organizații din fiecare dintre domeniile de activitate analizate, excepție fiind și în acest caz organizațiile agricole (76%) și cele din domeniul silvic (89%), prin natura activităților derulate. Procentaje relativ mai mari de organizații care activează în mediul rural regăsim în domeniile dezvoltare/turism (34%) și mediu/ecologie (21%) precum și în cazul organizațiilor religioase (20%), în vreme ce organizațiile din domeniul sănătății și organizațiile civice se regăsesc într-o proporție relativ scăzută (9%, respectiv 10%).

 Sursa: Institutul Național de Statistică (date de bilanț), Registrul Național ONG -
Ministerul Justiţiei, prelucrare FDSC

Află mai multe informații despre tipologia și dimensiunea sectorului neguvernamental din cercetarea , pe care o puteți accesa urmând acest link.

Raportul a fost realizat în perioada martie 2016 – aprilie 2017, parte a activităților complementare implementate în cadrul programului Fondul ONG în România, finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014.