In data de 26 iulie 2014 a intrat in vigoare Legea 78/2014 de abrogare a Legii 195/2001, ce constituie actul normativ principal in materia reglementarii activitatii de voluntariat.
Noua lege, care preia structura actului normativ anterior in vigoare, aduce o schimbare esentiala in ceea ce priveste reglementarea voluntariatului, recunoscut pentru prima data drept experienta profesionala si/sau in specialitate, in functie de tipul activitatii. Singura conditie este aceea ca voluntariatul sa se fi realizat in domeniul studiilor absolvite (art. 10(2) Legea 78/2014).
Spre deosebire de reglementarea in abstracto ce punea anterior bazele volutariatului in Romania, Legea 78/2014 mizeaza pe implicatiile pozitive ale participarii la activitati de voluntariat si ofera parghiile necesare integrarii tinerilor voluntari pe piata muncii. Se recunoaste, astfel, functia sociala a activitatilor de voluntariat, rolul acestora in dezvoltarea educatiei si a formarii profesionale si valoarea acestor initiative, ce servesc la cresterea competitivitatii pe piata muncii. Acestea sunt considerentele care conduc la integrarea in textul de lege a unor dispozitii speciale referitoare la sustinerea sectorului non-guvernamental, si in special a initiativelor in domeniul voluntariatului, de catre autoritatile administratiei publice locale.
Implicarea in activitati de voluntariat
Conform noii reglementari, voluntariatul se desfasoara in baza unui contract incheiat in mod obligatoriu in forma scrisa.( (art. 11(1)). Inaintea inceperii activitatii de voluntariat, o copie a contractului trebuie predata voluntarului. Acest contract trebuie insotit de fisa de voluntariat si de fisa de protectie a voluntarului.
Etapa premergatoare incheierii contractului presupune acceptarea de catre organizatia-gazda a cererii de colaborare, inaintata de catre voluntar. Aceasta isi are bazele intr-o alta cerere, de data aceasta realizata de catre organizatia gazda, prin care isi manifesa disponibilitatea de a colabora cu voluntari.
Atentia sporita acordata de catre legiutor acestui gen de activitati rezulta, printre altele, din inserarea de instrumente menite a facilita activitatea voluntarului si de a-l echipa cu acele cunostite tehnice si practice necesare prestarii activitatilor. Astfel, organizatia-gazda poate oferi voluntarilor cursuri de instruire, formare si pregatire profesionala in domeniul in care aceasta activeaza.
Drepturile si obligatiile partilor
Fisa de voluntariat, mentionata la inceputul articolului si obligatorie inca de la momentul incheierii contractului de voluntariat, este actul ce trece in revista tipurile de activitati la care voluntarul va participa.
Mai mult, legea prevede continutul minim al contractului de voluntariat in materie de drepturile voluntarului, cu referire la:
a) dreptul de a desfasura activitatea de voluntariat in concordanta cu capacitatea si disponibilitatea acestuia;
b) dreptul de a solicita organizatiei-gazda eliberarea certificatului de voluntariat insotit de raportul de activitate;
c) dreptul la confidentialitate si protectia datelor personale;
De cealalta parte, obligatiile ce incumba voluntarului sunt urmatoarele:
a) obligatia de a presta o activitate de interes public, fara remuneratie;
b) obligatia unei conduite complementare cu obiectivele generale ale voluntariatului - imbunatatirea calitatii vietii si reducerea saraciei, dezvoltare sustenabila, sanatate, prevenirea si gestionarea efectelor dezastrelor, incluziunea sociala si, totodata, lupta impotriva excluderii sociale si discriminarea;
c) obligatia voluntarului de a indeplini sarcinile prevazute in fisa de voluntariat, precum si respectarea instructiunilor stipulate in fisa de protectie a voluntarului;
d) obligatia de a pastra confidentialitatea informatiilor la care are acces in cadrul activitatii de voluntariat, pe perioada desfasurarii contractului de voluntariat si pe o perioada de 2 ani dupa incetarea acestuia;
e) obligatia de a anunta indisponibilitatea temporara de a presta activitatea de voluntariat in care este implicat.
Cu privire la drepturile si obligatiile asociatiei-gada in raporturile sale cu voluntarii, Legea 78 mentioneaza urmatoarele:
drepturi
a) dreptul de a stabili organizarea si functionarea activitatii de voluntariat;
b) dreptul de a initia continutul fisei de voluntariat, pe care o adapteaza la solicitarea si pregatirea voluntarului, precum si la tipul de activitati de voluntariat desfasurate de catre organizatia-gazda;
c) dreptul de a exercita controlul asupra modului de implementare a fisei de voluntariat prin coordonatorul de voluntari;
d) dreptul de a constata abaterile voluntarului, raportate la clauzele stabilite in contractul de voluntariat, fisa de voluntariat si/sau in fisa de protectie a voluntarului.
obligatii
a) obligatia de a asigura desfasurarea activitatilor sub conducerea unui coordonator de voluntari, cu respectarea conditiilor legale privind securitatea si sanatatea in munca, in functie de natura si de caracteristicile activitatii respective;
b) obligatia de a suporta cheltuielile de hrana, cazare si transport pentru voluntar in desfasurarea activitatii sale de voluntariat;
c) obligatia de a suporta alte cheltuieli ocazionate de desfasurarea activitatii de voluntariat, cu exceptia celor aferente muncii prestate de catre voluntar.
Perspectiva franceza
Dreptul francez nu asigura o reglementare unitara a voluntariatului. Diferite acte normative trateaza aspecte distincte legate de activitatea de voluntariat, cat si regulile asociate fiecarui tip de activitate de voluntariat. Cu toate acestea, reglementarea aparent disparata asigura mijloacele de promovare a voluntariatului, oferind celor implicati in activitati nonprofit drepturi extinse in materie de asigurari sociale.
Reglemetarea franceza distinge intre doua concepte-bénévolat si volontariat. Activitatea unui bénévole este libera si nu are un statut legal clar definit in legislatie. De cealalata parte, un volontaire beneficiaza de un statut legal si poate exercita activitati specifice de voluntariat exclusiv in raport cu asociatia cu care a incheiat un contract in acest sens.
O serie de acte normative au menirea de a promova implicarea in activitati de voluntariat. Este permis cumulul de ore la lucru, pentru a oferi angajatilor posibilitatea de a beneficia de zile libere in scopul implicarii in activitati derulate de catre asociatiile non-profit. Angajatii au, de asemenea, posibilitatea de a participa la traning-uri in sfera activitatii non-profit pe care o desfasoara. Aceste traning-uri pot fi finantate de catre angajator prin intermediul unor programe de pregatire continua dezvoltate la nivelul companiilor.
Ceea ce trebuie mentionat este faptul ca accesul persoanelor somere la activitati de voluntariat este conditionat de prezenta a doi: (i) activitatea desfasurata in cadrul programelor de voluntariat nu o poate inlocui pe cea derulata la locul de munca si (ii) voluntarul trebuie sa aduca dovezi in sensul ca timpul alocat voluntariatului nu constituie un impediment la cautarea unui loc de munca. In plus, nu este acceptat voluntariatul desfasurat in cadrul unei asociatii unde voluntarul a activat inainte ca angajat.
Cei ce desfasoara activitati ca si volontaire au dreptul la o indeminizatie scutita de taxe si sunt asigurati in cadrul sistemului national de asigurari de sanatate.
Elementul principal in materie de voluntariat il reprezita schema suport, prin intermediul careia se permit recunoasterera si validarea activitatilor realizate ca voluntar (validarea de experienta, VAE in dreptul francez). La finalul procedurii de VAE, aplicantul obtine o diploma de calificare in domeniul in care a desfasurat activitati de voluntariat. Astfel, diploma/certificatul poate fi obtinut in parte/in totalitate in urma desfasurarii de activitati de voluntariat pentru o perioada de minim 3 ani in domeniul in care se doreste obtinerea diplomei. Se parcurge in prealabil o etapa de evaluare a nivelului de cunostinte dobandite in urma celor 3 ani de practica.
Nu in ultimul rand, subliniem aparitia anumitor initiative in domeniul privat. In acest sens, companiile pot pune la dispozitia ONG-urilor o parte din angajatii proprii, prin intermediul unui program de „mécénat de competance”, sau patronaj social. De cealalta parte, programul de „bénévolat de competence” reprezinta o initiativa a anjajatului in afara orelor de munca, de multe ori in urma campaniilor de promovare a voluntariatului realizate de catre angajator.
Articol elaborat de catre Mihaela Chicu, voluntar al Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC)