Vital Signs este un tip de cercetare folosită în comunitate pentru a monitoriza, pe baza unei metodologii, situația din domenii cheie ale calității vieții și pentru a identifica nevoi sau oportunități de acțiune. Aceasta este folosită pentru a porni dezbateri în spațiul public despre nevoile unui oraș și problemele care sunt trebuiesc soluționate cu prioritate. Fundațiile Comunitare din București și Iași au realizat astfel de radiografii ale orașelor lor, iar noi vom folosi această unealtă pentru a le compara.

Deși un subiect foarte important pentru populație, dar și pentru potențiali investitori și viitori cetățeni,  componenta de mediu este de interes scăzut pentru autoritățile care nu au suficiente informații clare. La nivelul Capitalei există indicatori legați de factorii meteorologici și de calitatea apei, însă o zonă deficitară importantă este cea a calității aerului din oraș, în cazul Bucureștiului. Aici, stațiile de monitorizare ale autorităților locale nu funcționează la parametri oprimi, iar datele furnizate lipsesc de cele mai multe ori. 

Calitatea aerului în judeţul Iaşi este monitorizată prin măsurători continue în 6 staţii automate amplasa­te în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente în reţeaua realizată prin proiect PHARE RO 2002. Poluanţii monitorizaţi sunt specifici fiecărui tip de staţie şi se raportează la valorile limită prevăzute în lege.” -  Agenția Națională pentru Protecția Mediului

Vital Signs însă a apelat la analize produse de alte instituții precum Romania Green Bulding Council, o asociație non-profit care promovează „responsabilitatea faţă de mediu şi eficienţa energetică pe durata ciclului de viaţă a unei clădiri”. Potrivit acestora, numărul total de clădiri verzi din municipiul Iaşi este de trei.

Primăria Municipiului București nu are date actualizate cu privire la cantitatea sau categoriile de deșeuri pe care orașul le produce. Cele mai recente informații oficiale cu privire la cantitatea de deșeuri produsă și colectată în oraș sunt din 2007. În municipiul Iași, informaţiile legate de cantitatea de de­şeuri produsă în anul 2015 au fost furnizate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Iaşi. Cifrele indică un număr total de peste 235.000 tone de deșeuri în 2015, dintre care cele mai multe aparţin categoriei deşeuri asimilabile celor menajere produse de agenţi economici, reprezentând 45,6% din cantitatea totală, fiind urmate de deşeurile din construcţii şi demolări.

La nivel de colectare selectivă, raportul Prefecturii București din 2015 notează existența containerelor pentru deșeuri de hârtie-carton, sticlă, plastic în 974 de locații de pe domeniul public, precum și 27 de puncte de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice de la populație, repartizate astfel: câte 2 puncte de colectare în sectorul 1 și 2, 15 în sectorul 3, 6 puncte de colectare în sectorul 4, și câte 1 punct de colectare în sectorul 5, respectiv sectorul 6. O cercetare cantitativă realizată pentru IKEA România la finalul lui 2016 arată că 58% dintre bucureșteni nu sortează gunoiul, iar 96% dintre cei care sortează gunoiul menajer pun deoparte plasticul.

În ceea ce privește spațiile verzi din capitală, Bucureștiul este iarăși la nivel codaș în Europa. Conform datelor statistice Eurostat referitoare la orașe verzi, Bucureștiul avea doar 7,5% spații verzi în 2012. Potrivit datelor din Cadastrul Verde, suprafața spațiilor verzi/cap de locuitor a crescut de la 12,39 mp/locuitor în anul 2009 la 23,21 mp/locuitor în anul 2012, iar cea mai mare suprafaţă de spaţii verzi este în sectorul 1 (77,19 mp/cap de locuitor), urmată de sectorul 4, (21,12 mp/cap de locuitor), sectorul 6 (17,71 mp/cap de locuitor), sectorul 3 (16,27 mp/cap de locuitor), sectorul 5 (12,8 mp/cap de locuitor) și sectorul 6 (12,43 mp/cap de locuitor).

Cu toate acestea, un raport al Curții de Conturi care a auditat finanțele publice ale Municipiului București pe anul 2014, atrage atenția că această creștere este pur conjuncturală, bazată numai pe includerea unor suprafețe aparținând domeniului privat sau cu regim juridic incert. Astfel, Sectorul 1 deţine 39% din totalul spaţiului verde din Bucureşti, însă acest lucru se datorează şi celor 668 de hectare din pădurea Băneasa. Raportul Curţii de Conturi, arăta că, raportat la o populaţie de 2,1 milioane de persoane şi un total de 2.081 hectare de spaţiu verde administrat de primăriile de sector și Administrația Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB), indicele de spaţiu verde public era de 9,86 mp/locuitor, în 2014.

Calitatea aerului în București este monitorizată de Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Conform datelor, concentrările medii anuale ale principalilor poluanți pentru anul 2015 sunt următorii: NO2 (dioxid de azot) – aproximativ 20 μg/ m3 (sub valoarea limită anuală de 40 μg/m3 pentru protecția sănătății umane30), CO (monoxid de carbon) – aproximativ 7,5 μg/ m3 (sub valoarea anuală admisă de 10 μg/ m3). Datele monitorizate nu sunt însă concludente, pentru că în București există probleme cu infrastructura de monitorizare a calității aerului. În perioada 2005-2011, rapoartele de monitorizare ale aerului prezintă depășiri ale valorilor limită anuale (40 μg/m3) periculoase pentru sănătatea umană în cazul dioxidului de azot și a oxizilor de azot, la stațiile Cercul Militar, Mihai Bravu și Drumul Taberei. O hartă publicată de Ministerul Mediului în 2015 arată concentrații medii anuale periculoase în centrul Bucureștiului (inclusiv valori cuprinse între 75 și 110,2 μg/m3 pentru dioxidul de azot).

Poluarea este, în foarte mare măsură, produsul traficului, măsurătorile atestând depășirea valorilor normale pe substanțele rezultate din urma consumului de carburant. Cartierele cele mai populate produc traficul cel mai ridicat, fapt care rezultă într-un nivel crescut al poluării în zonele respective.

În Iași, pagina web www.calitateaer.ro este dedicată informării publicului în timp real, privind parametrii de calitate a aerului, monitorizaţi în staţiile care fac parte din Reţeaua Naţională de Monitorizare a Calităţii Aerului. Pentru a dispune de datele existente în cel mai scurt timp, site-ul afişează indici de calitate şi valorile măsurate, actualizate orar.

Calitatea apei este monitorizată constat de Apa Nova, societatea care gestionează infrastructura de producție și distribuție a apei potabile din București. Potrivit măsurătorilor, probele colectate la începutul lunii decembrie din 2016 au fost conforme cu limitele impuse de lege în toate punctele monitorizate.

În Iași, raportatea efectuată în anul 2015 arată că din totalul de 13.928 de analize efectuate, numărul de analize neconforme la nivelul judeţului Iaşi a fost de (doar) 89. Pe plan local, asociația Mai Bine a realizat un studiul „O analiză a calității apei”, unde fac o comparație între apa îmbuteliată și cea municipală, de la robinet. 

 

În concluzie, pe hârtie Bucureștiul stă destul de bine la capitolul „mediu”: bucureștenii sunt mulțumiți de spațiul verde din oraș, indicii de poluare se încadrează în limite acceptabile, iar colectarea selectivă a deșeurilor se face în aproape 1.000 de locuri din oraș. Până să existe, din rapoarte oficiale, o situație clară curentă a indicatorilor de mediu reali ai orașului, locuitorilor le rămân senzațiile de zi cu zi.


Citește mai mult despre acest domeniu în cercetările Vital Signs disponibile mai jos.

*****

Articol realizat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu sprijinul financiar al Kaufland România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Kaufland România.