Vital Signs este un tip de cercetare folosită în comunitate pentru a monitoriza, pe baza unei metodologii, situația din domenii cheie ale calității vieții și pentru a identifica nevoi sau oportunități de acțiune. Aceasta este folosită pentru a porni dezbateri în spațiul public despre nevoile unui oraș și problemele care sunt trebuiesc soluționate cu prioritate. Fundațiile Comunitare din București și Iași au realizat astfel de radiografii ale orașelor lor, iar noi vom folosi această unealtă pentru a le compara.

Deoarece datele referitoare la muncă oferă o imagine mai profundă asupra situației din oraș decât în cazul altor indicatori, dedicăm aceast articol datelor despre muncă și economie locală.

Considerăm că acești indicatori sunt importanți în contextul creșterii eterogenității formelor de muncă într-un oraș cu o economie dinamică, dar și pentru o mai bună înțelegere a legăturilor dintre muncă și veniturile orașului. De asemenea, considerăm utilă și monitorizarea formelor de muncă desfășurate de locuitorii Bucureștiului.” – Vital Signs București

În București, resursa de muncă (adică acea categorie de populație care are capacități fizice și intelectuale care să-i permită să desfășoare o activitate economică) număra 1.234.000 persoane în anul 2015. În aceste condiții, rata de ocupare a resurselor de muncă crește în mod constant în capitală: în 2013 indicatorul atingea 85,3%, în 2014 – 86,5%, iar în 2015 – 89,1%. Rata de angajare a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani a fost de 66,2% la nivelul anului 2015, o creștere de 2,5% în comparație cu anul precedent. Fluctuațiile sunt însă foarte mari de la an la an. Cu toate acestea, zona este în continuă creștere și înregistrează un nivel de 1,2% pentru locurile de muncă vacante din anul 2015.

În contrast, Iașiul trece printr-o scădere graduală a populației ocupate la nivel de județ, diferenţa dintre anii 2013 şi 2015 fiind de 8.400 persoane. Populaţia ocupată civilă era de 277,4 mii persoane la nivelul judeţului în 2015. Datele privind rata de ocupare pe grupe de vârstă la nivel de municipiu sau judeţ nu sunt disponibile, cele mai apropiate de acest indicator fiind ratele pentru Regiunea Nord-Est. Din acestea se constată faptul că grupa de vârstă cu cel mai ridicat grad de ocupare este 35-54 ani (85,9%). Rata de ocupare a persoanelor de 15 ani şi peste este la nivelul regiunii de 59,9%.

Rata şomajului înregistrat în Iași, anul 2015, a fost de 4,5% pentru judeţul Iaşi şi de 6,3% pentru Regiunea Nord-Est. În ultimii ani, rata șomajului a fost relativ constantă în Capitală. În 2013 și 2014 aceasta a fost de 2%, pentru a scădea la 1,9% în 2015. În ceea ce privește numărul de șomeri înregistrați în București la finalul fiecărui an, numerele au fluctuat ușor: din 2013, când erau peste 22.000 de șomero, am ajuns la cifra de 18.600 în 2015. Cheltuielile anuale cu protecția socială a șomerilor au scăzut la rândul lor de la 201.967.279 lei în 2013 ajungând, în 2015, la 147.344.082 lei.

Veniturile salariale ale bucureștenilor au crescut de la an la an: dacă salariul mediu lunar net pentru București era de 2.304 lei în 2013, ajunge la 2.696 lei în 2015. Diferența față de restul țării este semnificativă: în 2015, salariul nominal mediu net lunar din România era de 1.859 lei.

În Iași-ul anului 2015, câştigul salarial nominal net lunar era de 1.798 lei la nivelul judeţului Iaşi, mai mare decât cel regional (Nord- Est: 1.562 lei), însă sub valoarea generală a acestuia, menționată mai sus.

Chiar dacă cifrele sunt în scădere, nivelul sărăciei rămâne semnificativ în București: unul din cinci bucureșteni se află în risc de sărăcie sau excluziune socială. Rata sărăciei relative la nivelul regiunii București-Ilfov a crescut în ultimii ani de la 4,1%, la 4,8% în 2014 și 5,9% în 2015.

În Iași se înregistrează o creștere constantă a câștigului mediu/oră, exemplificat în graficul de mai jos. Cu toate acestea, 15,5% dintre salariații anului 2015 se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar în rândul populației ocupate, ponderea era de 27.8%.

Produsul Intern Brut generat de regiunea București-Ilfov era, în 2015, de aproximativ 199.663 milioane de lei (44.154 milioane euro). Eurostat indică o rată de creștere anuală a PIB-ului de 9,7%. Creșterea continuă și în 2016: PIBul anului trecut ajunsese la 104,8% față de cel din 201543 și la 129% față de media UE. Capitala stă cel mai bine la nivel național din punct de vedere a valorii PIB-ului pe cap de locuitor. Potrivit datelor Eurostat, reprezintă chiar o „insulă de bunăstare” în regiune. București-Ilfov era, în 2015, peste regiunea Berlinului. De asemenea, regiunea Madridului se află, într-un clasament european, sub București.

În Iași nu există date, cele mai apropiate fiind informațiile pe plan județean, care însă trebuie tratate cu prudenţă având în vedere componenţa judeţului şi raportul urban-rural. Conform informaţiilor, PIB-ul corespunzător judeţului Iaşi în anul 2014 (ultimul pentru care există date disponibile) a fost de 20.604  milioane lei, contribuţia judeţului la economia regiunii Nord-Est fiind de 30,67%, iar la nivel naţional de 3,08%.

Un alt set de indicatori care măsoară vitalitatea economică a orașului se referă la falimentele persoanelor fizice și juridice. În ceea ce privește persoanele juridice din capitală, constatăm o scădere semnificativă, iar la nivel de persoană fizică au fost înmatriculate aprox. 17% din înmatriculările din România. Aceste cifre arată o activitate economică intensă a orașului, prin comparație cu restul țării. În Iași, numărul persoanelor juridice active în judeţ, anul 2015, a fost de 23.677, iar cel din 2016 de 24.867. Se observă o ușoară creștere, dar anul 2016 a văzut și o creștere a numărului de societăţi intrate în insolvenţă cu 11%, plasând judeţul Iaşi pe locul 3, după mun. Bucureşti şi judeţul Bihor.

Analiza ultimilor patru ani în București arată o scădere constantă a indicelui prețurilor de consum; astfel, în 2013 acesta lua valoarea de 103,9%, pentru a ajunge, în 2016, la un nivel de 98,4%. O evoluție asemănătoare are și rata inflației. De la o valoare pozitivă în 2013 (+4%) ea devine negativă în 2016 (-1,5%). Rata medie lunară a inflaţiei în Iași, în anul 2014 a fost de 0,1% la nivelul judeţului Iaşi, la fel ca cea din anul precedent, dar în scădere faţă de 2012, când s-a înregistrat o valoare de 0,4%.

 

Bucureșteanul mediu are venituri mai ridicate decât media pe țară, atât din punct de vedere al persoanelor cu loc de muncă, cât și din cel al altor categorii (pensionari, șomeri etc). Bucureștiul reprezintă un oraș care atrage locuitori ai altor orașe prin prisma posibilităților economice pe care le oferă. Dezvoltarea economică a ultimilor ani pare să producă o inegalitate a veniturilor între majoritatea angajaților și unele segmente de populație. Politicile locale trebuie modelate și pe nevoia de a face accesibilă dezvoltarea economică a tuturor categoriilor de populație.


Citește mai mult despre acest domeniu în cercetările Vital Signs disponibile mai jos.

*****

Articol realizat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu sprijinul financiar al Kaufland România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Kaufland România.