Vital Signs este un tip de cercetare folosită în comunitate pentru a monitoriza, pe baza unei metodologii, situația din domenii cheie ale calității vieții și pentru a identifica nevoi sau oportunități de acțiune. Aceasta este folosită pentru a porni dezbateri în spațiul public despre nevoile unui oraș și problemele care sunt trebuiesc soluționate cu prioritate. Fundațiile Comunitare din București și Iași au realizat astfel de radiografii ale orașelor lor, iar noi vom folosi această unealtă pentru a le compara.

Cum educația constituie unul dintre subiectele cele mai dezbătute la nivel global și cum România este codașă și la acest capitol, comparativ cu surorile europene, dedicăm primul capitol al acestei serii analizei educației în Iași și București. 

La nivelul Bucureștiului, sistemul este pus la punct mai bine decât în multe alte zone din România. Astfel, în capitală rata de includere este aproape totală în învățământul prima și secundar al populației de vârstă școlară. O situație similară găsim și în Iași, demonstrând că discrepanța dintre orașe și mediul rural în România se face simțită și la nivel de calitate și acces la educație. În municipiul Iași, din cele 111 de unități școlare, jumătate aparțin de domeniul public iar jumătate de cel privat.

La nivel de abandon școlar, Iașiul vede (procentual) mai mulți elevi care renunță la studiile lor. În București tinerii sunt mai silitori, rata de abandon pentru 2014 pentru învățământul post-liceal sau profesional fiind de 10,2%, comparat cu 11,7% în Iași. Cifrele însă scad semnificativ pentru perioada de educație gratuită și obligatorie:

 

  • primar – 1,4% în București, și numai 7 cazuri înregistrate la Iași
  • gimnazial – 0,2% în București și 0,35% în Iași
  • liceal/profesional – 3,1% în București și 0,79% în Iași

 

În București numărul de elevi este semnificativ mai mare decât în restul capitalelor de județ. În 2013 s-au înregistrat peste 58.000 de elevi în sistemul primar și secundar. Aceștia au împărțit 360 de săli de gimnastică, 388 de terenuri de sport și 10 bazine de înot. Asta înseamnă o sală de gimnastică la 161 de elevi, o sală la 149 de elevi și un bazin de înot pentru 5.814 elevi.

În 2014, 41% dintre locuitorii Bucureștiului considerau „educația” drept a treia problemă ca importanță pentru oraș (pe primele două locuri s-au situat „serviciile de sănătate” – 51% și „poluarea” – 45%)

În ceea ce privește înățământul superior, la nivelul municipiului Iași (2015), numărul studenților înscriși a fost de peste 52.000, dintre care 96,6% aparțineau învățământului superior public. Comparativ cu anul 2014, numărul total al persoanelor înscrise într-o formă de învăţământ terţiar a scăzut cu 567.

În anul 2014, în București funcționau în paralel 17 unități de învățământ superior de stat și 16 particulare, numărul de studenți fiind însă foarte disproporțional. Deși similare ca număr de unități, la învățământul de stat s-au înscris un număr dublu de elevi: peste 88.000 comparativ cu 40.000 de studeți înscriși la privat.

Deși infrastructura școlară este mai bună decât în alte orașe, Bucureștiul are o rată a abandonului școlar destul de ridicată (mai ales în cadrul instituțiilor de învățământ profesional) și un procent al absolvenților de Bacalaureat care nu depășește media națională. Un nivel de trai mai ridicat și accesul mai facil la resurse de orice fel nu par să ridice Bucureștiul deasupra nivelului mediu al educației de la nivel național. Mai mult, educația reprezintă una dintre marile surse de nemulțumire ale elevilor și părinților cu privire la oraș.

Citește mai mult despre acest domeniu în cercetările Vital Signs disponibile mai jos.

*****

Articol realizat de către Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu sprijinul financiar al Kaufland România. Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Kaufland România.