#ONGprezent! vorbește despre provocările cu care ONG-urile din România se confruntă în această perioadă. Despre soluțiile și inițiativele pe care le-au pornit pentru a trece cu bine de ea, atât pentru angajații și voluntarii lor, cât mai ales pentru benefiarii pentru care lucrează.

Facem o serie de interviuri cu organizații mari și mici, din toate domeniile de activitate, de la oraș sau din mediul rural, de peste tot din țară. Vrem să ne ținem la curent și să ne inspirăm unii pe alții, să ne sprijinim și să ne unim forțele, dacă e nevoie. Să fim prezenți, atenți, să avem grijă și să contribuim cu cât putem la eforturile pe care le fac autoritățile publice, mediul privat, mediul academic și mass media în aceste zile.

Mădălina Marcu
Director dezvoltare resurse Asociația pentru Relații Comunitare

Cum s-a schimbat activitatea organizației în contextul pandemiei noului coronavirus? Care sunt provocările cu care vă confruntați sau cu care estimați că vă veți confrunta?

Ca pentru multe organizații, pandemia a însemnat o pauză bruscă pentru programele noastre pe care le desfășurăm în mod curent. La începutul lunii martie, înainte de instaurarea stărilor de urgență și alertă, am luat decizia să ne implicăm, pentru că ne-am dat seama că situația va fi extrem de dificilă, mai ales în primele săptămâni, pentru spitalele din țară. Am lansat Fondul de Urgență pornind de la ideea de colaborare și din dorința de a nu dubla eforturile altor oameni: am colectat nevoi din țară, de la organizații neguvernamentale și spitale, iar apoi am comandat în funcție de urgență și goluri din comunitate. De exemplu, prima grijă pentru noi a fost creșterea capacității de testare; existau orașe-critice unde nu erau suficiente aparate sau deloc. Am cumpărat trei aparate de testare, plus teste, pentru Nădlac, Timișoara și Deva.

Împreună cu foarte multe companii și organizații din toată țara am reușit să mobilizăm resurse, astfel încât în spitalele din linia întâi să ajungă materiale de protecție și aparatură medicală. Până acum, am ajuns în spitalele și unitățile medicale din 47 de orașe cu aparatură și echipamente în valoare de 5,6 milioane lei.

Am învățat enorm de multe despre achiziții, despre verificarea furnizorilor, despre cum să luăm decizii rapid împreună cu partenerii. Cel mai fain a fost cum am reușit să lucrăm împreună. Mai pica unul de oboseală sau stres, ceilalți îi țineau locul până își revenea, foarte organic și natural. Cu ce ne confruntăm însă acum, prețul pentru acest efort de foc continuu este oboseala echipei și a tuturor celor implicați.

Treptat, revenim la programele noastre, însă nu putem spune că revenim și la normal.

Care e impactul tuturor acestor provocări și situații la adresa beneficiarilor voștri?

Riscul pe care îl vedem este că în toată nebuloasa care înconjoară viitorul toți vom funcționa în frică, ceea ce probabil va afecta enorm resursele organizațiilor. Iar organizațiile, mai ales cele care servesc comunități defavorizate, sunt de cele mai multe ori singurele care mai oferă un ajutor acelor oameni loviți puternic de criză. E nevoie să ne gândim ce soluții au organizațiile noastre, soluții pentru care sigur vom găsi spirjin în comunitate. Pentru că acum toți așteptăm să apară soluții, să ne agățăm de orice de capăt de speranță.

Ați demarat inițiative noi în acest context, ne poți spune în ce constau și dacă au rezultatele scontate?

În afară de campania de atragere de fonduri pentru dotarea spitalelor prin Fondul de urgență, am lansat varianta integral online a programului Banometru, un program gândit pentru oamenii care își doresc să se echilibreze financiar și să înceapă să economisească. În această situație economică, am avut în prima luna de la lansare peste 2.000 de persoane care s-au înscris în program. De asemenea, regândim majoritatea evenimentelor și contextelor de învățare pentru a le adapta noii situații de distanțare socială, dar într-un mod în care să depășim Zoom-ul cel de toate zilele.

Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, ca ONG-uri, în următoarea perioadă?

Avem nevoie să vorbim unii cu alții, măcar pentru a înțelege că nu ni se întâmplă doar nouă. Și pentru a găși resurse sau soluții pe care putem colabora. Cred că poate fi o oportunitate pentru a găși moduri noi de colaborare- să împărțim sedii, să plătim împeună oameni resursă etc.

Această pandemie a arătat ce forță are sectorul, am reușit să ajungem înaintea statului în multe comunități. Împreună, am făcut comenzi de aparate, am împărțit combinezoane și ne-am ajutat la distribuire, furnizori și așa mai departe.

Acum, trebuie să pornim de aici și să vedem cum putem să ne ajutăm pe noi, pentru că suntem cu toții vulnerabili și trebuie să ne sprijinim comunitățile în continuare.

Ce mesaj ai avea de transmis publicului Știri.ong?

Pentru că vorbim de un public care e interesat și cunoscător al sectorului și dinamicii ONG, nu pot spune decât „curaj". Munca organizațiilor nu s-a terminat, din această pandemie am învățat că suntem o forță puternică, acum trebuie să construim, pornind de la acest momentum. Trebuie să construim mecanisme pentru ca noi să colaborăm mai ușor și cu mai mult impact, iar vocea noastră trebuie ascultată și la nivel instituțional, al autorităților.

 

Asociația pentru Relații Comunitare ajută organizațiile non-profit să-și dezvolte capacitatea de a atrage resurse din comunitate, contribuind astfel la viabilitatea lor. În același timp lucrează cu publicul și companiile pentru ca aceștia să se implice constant și coerent în dezvoltarea comunităților și susținerea organizațiilor non-profit.