#ONGprezent! vorbește despre provocările cu care ONG-urile din România se confruntă în această perioadă. Despre soluțiile și inițiativele pe care le-au pornit pentru a trece cu bine de ea, atât pentru angajații și voluntarii lor, cât mai ales pentru benefiarii pentru care lucrează.

Facem o serie de interviuri cu organizații mari și mici, din toate domeniile de activitate, de la oraș sau din mediul rural, de peste tot din țară. Vrem să ne ținem la curent și să ne inspirăm unii pe alții, să ne sprijinim și să ne unim forțele, dacă e nevoie. Să fim prezenți, atenți, să avem grijă și să contribuim cu cât putem la eforturile pe care le fac autoritățile publice, mediul privat, mediul academic și mass media în aceste zile.

 

Gabriela Alexandrescu
Președinte Executiv Salvati Copiii România

 

1.      Cum s-a schimbat activitatea organizației în contextul pandemiei noului coronavirus? Care sunt provocările cu care vă confruntați sau cu care estimați că vă veți confrunta?

Sunt tentată să spun că activitatea Salvați Copiii nu s-a schimbat radical, din contra, ea a fost întărită și i s-a imprimat o viteză mult mai accelerată.

Asta a și fost miza noastră majoră, să nu ne periclităm programele pentru copii, să securizăm beneficiarii și să fim în permanentă alertă în ceea ce privește pe copiii o dată în plus vulnerabilizați de o criză care îi expune suplimentar riscurilor, pentru că în cazul lor vorbim despre un acces îngreunat la servicii publice, inclusiv cele medicale.

Am accelerat si programul de dotare a spitalelor, doar că l-am lărgit și încercăm să ducem cât mai multe echipamente și cât mai multă aparatură medicală în unitățile din țară unde medicii sunt total descoperiți.

Dar s-a schimbat, desigur, fluxul de lucru. Salvați Copiii e o organizație neguvernamentală solidă și cu expertiză internațională, avem intrumente de declanșare a mecanismelor de urgență și proceduri prin care să alocăm resursele focusat și cât mai repede. În astfel de crize umanitare, fiecare minut e important, iar dacă nu intervenim imediat, proporțiile dramei pot deveni colosale.

2.      Care e impactul tuturor acestor provocări și situații la adresa beneficiarilor voștri?

Cum centrele educaționale și psihologice nu își pot desfășura normal și deschis activitatea, copiii pe care îi sprijineam sunt acum în familii, la domiciliu. Am încercat din prima zi să compensăm ajutorul din centre cu unul concret, imediat. Ne-am organizat voluntarii, am activat rețelele de specialiști educaționali, de psihologi și am identificat soluții prin care să nu îi lăsăm singuri. Sunt copii cu diverse vulnerabilități, fie că vorbim despre cele socio-economice ori emoționale.

Avem copii rămași singuri acasă, părinții lor muncesc în străinătate și unii au fost prinși în zonele grav afectate, Italia și Spania. Acești copii se confruntă, pe lângă problemele legate de izolare și de accesul redus la resurse educaționale online, cu o anxietatea majoră – teama că părinților lor li se poate întâmpla ceva foarte rău. Pentru ei am activat servicii de asistență psihologică speciale.

Totodată, dincolo de ajutorul material – tichete de masă pentru copiii care mâncau zilnic în centrele Salvați Copiii – am dezvoltat  - și suntem în permanentă dezvoltare  - resurse educaționale online. Lucrăm cu profesori, cu specialiști și încercăm să menținem pentru copiii legătura nu doar cu școala, ci și cu sentimentul de firesc, cu normalitatea.

3.      Ați demarat inițiative noi în acest context, ne poți spune în ce constau și dacă au rezultatele scontate?

Preocuparea majoră a fost, din capul locului, protejarea, securizarea beneficiarilor, a copiilor. Încă din primele zile ale crizei, pentru că noi lucrăm de ani de zile cu spitalele, în programul de combatere a mortalității infantile și aveam așadar o radiografie concretă a sistemului medical, am creat un Fond de urgență pentru spitale și medici.

Până acum, peste 50 de spitale au accesat acest mecanism de urgență și ne-au transmis nevoile lor, am reușit să găsim soluții deja pentru 10 dintre acestea, ducem acolo ventilatoare de suport respirator, echipamente de protecție și avem în lucru alte cereri importantă, pentru un incubator de transport, pentru alte ventilatoare performante.

A fost nevoie mare și zilele acestea, de la Suceava, unde situația e dramatică și aproape 100 de cadre medicale au fost contaminate – trei prematuri au fost transferați la București de acolo. La spitalul din Suceava vom duce prima tranșă de echipamente zilele acestea și echipele noastre locale sunt în permanentă legătură cu medicii, pe teren.

Am reușit să cumpărăm și un ventilator de suport respirator pentru Spitalul Grigore Alexandrescu din București, unde medicii riscau să rămână fără, în condițiile în care se așteaptă o creștere a numărului de îmbolnăviri.

Dar primim zilnic solicitări de la medici, de aceea facem un apel la companii, să susțină întărirea sistemului medical românesc prin contribuții în contul special RO43RNCB0071011434790083 deschis la Banca Comercială Română.

4.      Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, ca ONG-uri, în următoarea perioadă?

Atunci când e o criză de felul acesta, cu implicații majore, partenerii sociali e bine să se potențeze reciproc și să dialogheze, pentru ca toți cei vulnerabili să poată fi protejați.

De asemenea, împreună trebuie să veghem ca autoritățile statului să nu îi expună riscurilor suplimentare pe membrii cei mai slabi ai societății și să dezvolte programe sociale post-pandemie.

5.      Ce mesaj ai avea de transmis publicului Știri.ong?

În primul rând, să fie solidar și să aibă grijă de cei mai vulnerabili din preajmă, fie că vorbim despre copii, despre bătrâni, despre bolnavi cronic. Apoi, să încerce să contribuie, fiecare cât și cum poate, la întârirea sistemului medical românesc. Îi știm cu toții hibele și problemele, dar acum nu e timpul de critică, trebuie întâi să trecem peste această criză și apoi va urma reconstrucția.

Dar solidaritatea e capitalul cel mai de preț, și pentru reconstrucție, și pentru a ne prezerva umanitatea și în felul acesta, societatea.