#ONGprezent! vorbește despre provocările cu care ONG-urile din România se confruntă în această perioadă. Despre soluțiile și inițiativele pe care le-au pornit pentru a trece cu bine de ea, atât pentru angajații și voluntarii lor, cât mai ales pentru benefiarii pentru care lucrează.

Facem o serie de interviuri cu organizații mari și mici, din toate domeniile de activitate, de la oraș sau din mediul rural, de peste tot din țară. Vrem să ne ținem la curent și să ne inspirăm unii pe alții, să ne sprijinim și să ne unim forțele, dacă e nevoie. Să fim prezenți, atenți, să avem grijă și să contribuim cu cât putem la eforturile pe care le fac autoritățile publice, mediul privat, mediul academic și mass media în aceste zile.

Vlad Viski
Director Executiv MozaiQ

Cum s-a schimbat activitatea organizației în contextul pandemiei noului coronavirus? Care sunt provocările cu care vă confruntați sau cu care estimați că vă veți confrunta?

Pentru noi la MozaiQ, ca organizație comunitară LGBT, contactul direct cu oamenii este esențial, ne bazăm mare parte din muncă pe consolidarea comunității, iar acest lucru se face mai greu dacă nu ești face2face. Perioada aceasta a însemnat o recalibrare la nivelul organizației, am mutat munca angajaților de acasă, am schimbat calendarul evenimentelor, am amânat traininguri, călătorii prin țară, a trebuit să fim în contact direct și constant cu finanțatorii pentru a găsi soluții de regândire a unor proiecte, am mutat multe activități online, am avut un volum de muncă în general mai mare în această perioadă. Problema cea mai mare ține cumva de faptul că nici nu știi cum să planifici, dacă am ști că peste două-trei-patru luni putem să ieșim din nou, să organizăm evenimente, să recâștigăm încredere în interacțiunile umane, ar fi un lucru, dar în actualul context nu știm când și dacă se va termina vreodată criza aceasta.

În același timp am simțit nevoia să ne mobilizăm pentru comunitatea LGBT, așa că am pornit o serie de evenimente săptămânale, am discutat cu grupurile și organizațiile LGBT din mai multe orașe din țară, pentru a lua pulsul situației, am discutat pe Zoom în evenimente specifice și cu activiști LGBT din Rusia, SUA, Republica Moldova, pentru a oferi o perspectivă regională, am abordat tema intersecționalității cu privire la grupuri specifice din comunitatea noastră, respectiv persoanele care trăiesc cu HIV, lucrătoarele sexuale, persoanele trans etc. Campania noastră #MozaiQuarantine care a durat cam două luni a fost pentru noi o necesitate, astfel încât să ținem comunitatea informată cu privire la lucrurile care se întâmplă.

În același timp în această perioadă am consolidat cumva alianțele cu alte ONG-uri, respectiv stareademocrației.ro și Alianța pentru Egalitate (formată din Centrul de Resurse Juridice, Centrul Romilor pentru Intervenție Socială și Studii - Romani CRISS, Centrul de Acțiune pentru Egalitate și Drepturile Omului ACTEDO, MozaiQ), alături de Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România - UCTRR. Am scris comunicate de presă, am trimis scrisori către instituții, am monitorizat împreună mass media, am tras semnale de alarmă privind abuzurile autorităților. Cumva de așteptat, persoanele rome au fost victime ale abuzurilor autorităților în această perioadă și am considerat ca ONG pentru drepturile omului că avem o datorie să luăm atitudine, să semnalăm derapajele.

Care e impactul tuturor acestor provocări și situații la adresa beneficiarilor voștri?

Comunitatea LGBT s-a confruntat cu numeroase probleme în această perioadă, atât de ordin economic, cât și social. Din punct de vedere economic am avut o serie de cazuri de sărăcie extremă și am încercat să ajutăm financiar din Fondul Comunitar LGBTI al MozaiQ cu donații pentru acoperirea unor cheltuieli esențiale. Alte organizații din bucurești sau din țară s-au mobilizat de asemenea pentru a ajuta comunitatea cu alimente și alte lucruri necesare, de bază. Mai apoi, au existat cazuri de persoane transgender sau lucrătoare sexuale care au trebuit să-și părăsească locuințele, aici am lucrat în colaborare cu colegele de la Sex Work Call, prima și singura organizație a lucrătoarelor sexuale din România. Mai apoi a fost situația pacienților cu HIV, unde colega noastră Alina Dumitriu, directoare executivă Sens Pozitiv face o treabă excelentă și în perioada asta a trebuit să fie în contact constant cu persoanele care trăiesc cu HIV, la Suceava fiind carantină militară pacienții nu puteau ajunge la spital să-și ia tratamentul, iar la Timișoara a existat chiar și o încercare de suicid. De asemenea, în rândul tinerilor LGBT, mulți studenți s-au văzut nevoiți să se întoarcă să locuiască cu părinți homofobi, lucru care le-a afectat psihicul. Am avut și câteva cazuri de amenzi unde a trebuit să direcționăm către juriști pentru contestații. Nu în ultimul rând multe persoane LGBT s-au aflat fie în șomaj tehnic, fie au fost direct concediate la începutul pandemiei.

Ați demarat inițiative noi în acest context, ne poți spune în ce constau și dacă au rezultatele scontate?

Cum spuneam și mai devreme #MozaiQuarantine a fost principala noastră activitate în perioada de carantină, am avut zeci de video-uri, vizualuri, articole, conversații cu multă lume din comunitatea LGBT și nu numai. În același timp am dat drumul recent și la înscrieri pentru o rezidență pentru artiștii queer în satul Richiș, din Transilvania, unde artiștii merg câte trei săptămâni pentru a crea în liniște, a cunoaște comunitatea locală. Tot un fel de carantină, dar mai programată. Continuăm munca și cu comunitatea transgender prin proiectul TRANScendent, care-și propune să încurajeze reinserția profesională a persoanelor trans, atât prin munca în comunitate, dar și cu potențiali angajatori, am trecut mare parte din activități online, iar acest proiect se dovedește azi mai necesar ca niciodată. Aș zice că online-ul ne-a creat și oportunități, evident, însă tot lipsește interacțiunea umană, fizică, care consolidează relațiile dintre noi, ca ființe sociale.

Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, ca ONG-uri, în următoarea perioadă?

În această perioadă cred că e important să ne uităm cu atenție la întreaga societate, la starea democrației, să monitorizăm autoritățile și să ne solidarizăm cu diferite cauze, chiar dacă ele nu fac direct obiectul activităților noastre. În al doilea rând trebuie să fim empatici unii cu alții, să înțelegem presiunile psihice la care suntem supuși chiar noi în societatea civilă, poate chiar și financiare. Nu știm cum arată lucrurile în ansamblu, dar putem intui că multe ONG-uri vor avea dificultăți cu plata salariilor, a colaboratorilor, derularea proiectelor, implementarea activităților, iar aici soluțiile trebuie să fie mai sistemice, la nivel orizontal. Știu că FDSC a trimis o scrisoare deschisă Guvernului cu privire la necesitatea ajutorării sectorului ONG, nu sunt sigur că s-a auzit în executiv, însă avem nevoie de granturi de la stat, avem nevoie și noi de sprijin pentru a ne continua activitatea și a trece prin această perioadă economică dificilă, acum și în viitorul apropiat. Mai apoi, e clar că toată lumea așteaptă cu nerăbdare răspunsuri pe Active Citizens Fund, fondurile norvegiene cum li se spune popular, care ar reprezenta o infuzie de capital absolut esențială pentru supraviețuirea societății civile. Ca să concluzionez, e importantă o solidarizare la nivel mai larg astfel încât să arătăm că suntem și noi un sector esențial al societății care trebuie sprijinit.

Ce mesaj ai avea de transmis publicului Știri.ong?

Stay strong în perioada aceasta, informați-vă, nu vă lăsați manipulați și faceți loc pentru puțină democrație și gândire critică. Chiar dacă în situații de criză suntem tentați să dăm la o parte dezbaterile despre starea democrației și drepturile omului pentru binele mai larg, la nivel de sănătate publică, trebuie să fim cu ochii în 4.

 

MozaiQ este una dintre principalele organizații comunitare care se adresează persoanelor LGBTQIA+ din România.