#ONGprezent! vorbește despre provocările cu care ONG-urile din România se confruntă în această perioadă. Despre soluțiile și inițiativele pe care le-au pornit pentru a trece cu bine de ea, atât pentru angajații și voluntarii lor, cât mai ales pentru benefiarii pentru care lucrează.

Facem o serie de interviuri cu organizații mari și mici, din toate domeniile de activitate, de la oraș sau din mediul rural, de peste tot din țară. Vrem să ne ținem la curent și să ne inspirăm unii pe alții, să ne sprijinim și să ne unim forțele, dacă e nevoie. Să fim prezenți, atenți, să avem grijă și să contribuim cu cât putem la eforturile pe care le fac autoritățile publice, mediul privat, mediul academic și mass media în aceste zile.

Laura Sava Ghica
Programme & Advocacy Manager Fundația Terre des hommes Romania

Cum s-a schimbat activitatea organizației în contextul pandemiei noului coronavirus? Care sunt provocările cu care vă confruntați sau cu care estimați că vă veți confrunta?

În ultimele trei luni, am adaptat proiectele atât cât a fost posibil, prin întâlniri online, atât cu copiii, cât și cu specialiștii cu care lucrăm. A fost dificil să vedem că nevoile lor sunt din ce în ce mai complexe, dar să fim cumva „blocați" în ajutorul pe care-l oferim din cauza pandemiei sau a limitărilor de buget, printre altele.

Terre des hommes România are în acest moment 11 proiecte în derulare, toate dedicate protecției copiilor și toate presupuneau întâlniri de un fel sau altul. Lucrăm pentru a preveni violența asupa copiilor pe criterii de gen, pentru educația copiilor afectați de migrație (copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, copii de etnie romă, copii refugiați și solicitanți de azil) sau pentru a reintegra copiii și tinerii aflați în contact cu legea. Apoi unul dintre proiectele noi și inedite se referă la prevenirea situațiilor de risc în cluburi și școli sportive.

Ne confruntăm cu amânarea unor activități sau evenimente, cu prelungirea perioadei de implementare a unor proiecte, și cu mult mai mulți copii și specialiști (de exemplu, asistenți sociali, cadre didactice) care au nevoie de sprijin. Desigur pentru mulți copii gradul de sărăcie a crescut, ceea ce înseamnă de multe ori chiar lipsa hranei și a condițiilor de igienă, iar asta nu doar în mediul rural, cum s-ar putea crede. Copiii sunt mai expuși violenței domestice, mai expuși unui conținut violent și dăunător în mediul online, au acces limitat și inechitabil la educație și servicii sociale, așa cum a arătat raportul UNICEF la care a contribuit și Terre des hommes.

Care e impactul tuturor acestor provocări și situații la adresa beneficiarilor voștri?

Un exemplu bun ar fi legat de proiectul desfășurat în ultimii trei ani în județul Bacău, unde am creat grupuri sanitare, am cumpărat microbuze școlare, am construit terenuri de sport, locuri de joacă și investit în mobilă și diferite echipamente necesare în sălile de clasă. Astfel că am fost foarte conectați cu mediul școlar, cu nevoile și cu părerile copiilor. După cum vă imaginați, faptul că acești copii nu au fost acum la școală timp de câteva luni și mulți dintre ei nici nu au participat la ore online (fie că nu au avut acces la internet sau dispozitive, fie că nu au avut norocul de a fi contactați de cadrele didactice) i-a făcut să treacă printr-o perioadă de mare nesiguranță, de temeri, care a generat și mai multe riscuri decât cele cu care se confruntau deja. Izolarea și lipsa comunicării cu colegii, faptul că se află în locuințe în care nu au acces la utilități sau sunt supraaglomerate -toate acestea le-au redus șansele de a se concentra. Sunt copii care au părinții plecați la muncă în străinătate și sperau să îi poată vedea acasă, unii s-au confruntat cu lipsa alimentelor de bază, familiile lor având și mai puține venituri.

În acest moment avem și câteva proiecte dedicate copiilor migranți. Aceștia sunt confruntați cu o situație deosebit de dificilă: sunt într-o țară străină a căror limbă nu o vorbesc sau știu câteva cuvinte, nu pot merge la școală (chiar și cea online e inaccesibilă, dacă ar avea mijloace tehnice), părinții lor și-au pierdut locurile de muncă (de multe ori depindeau de un singur venit, al tatălui) și ar avea mare nevoie de tichete de masă, spre exemplu.

Valorile noastre de curaj, ambiție, respect și angajament s-au menținut și în aceste luni, pe acestea le-am transmis și beneficiarilor noștri, se regăsesc și în viziunea noastră de a crea schimbări pozitive în viața celor mai vulnerabili copii și ne-au ghidat și în eforturile și intervențiile din această perioadă.

Ați demarat inițiative noi în acest context, ne poți spune în ce constau și dacă au rezultatele scontate?

Încercăm pe cât posibil să ajutăm direct, adică în afara proiectelor noastre care au obiective specifice și nu întotdeauna un cadru de finanțare flexibil. Altfel spus, pentru ajutor special adaptat acestor condiții este nevoie de alte surse de finanțare, așa că am inițiat acțiuni de fundraising pe diverse căi, de la participarea la Swimathon în iulie (o provocare, fiindcă a fost online anul acesta - Swim at Home!), la donații pentru diferite categorii de copii prin platforma Rohelp. De pildă, vrem să construim stații pentru spălatul mâinilor în 10 comunități vulnerabile din zonele Gorj, Olt, Dolj, Bacau (peste 10 000 de beneficiari). De asemenea, am donat echipamente de protecție către personalul unui centru de detenție din Craiova.

În plus, am contribuit sau ne-am alăturat unor diverse petiții lansate alături de alte organizații, precum FONPC, World Vision, SOS Satele Copiilor, FONSS, și alte organizații neguvernamentale active în domeniul azilului, migrației și integrării, pentru a solicita autorităților și unor ministere o mai bună cooperare, consultare, pentru a le atrage atenția asupra riscurilor sporite la care sunt expuși copiii pe perioada izolării, a carantinei, pentru a le transmite recomandări și exemple de măsuri de care să țină cont pentru monitorizarea și sprijinirea copiilor și a familiilor, pentru dezvoltarea de programe și diseminarea de informații. Am efectuat împreună cu UNICEF o evaluare rapidă a situației copiilor și familiilor, cu accent pe categoriile vulnerabile, în contextul epidemiei COVID-19 din România. Unele rezultate se văd deja, însă pe multe dintre ele încă le așteptăm sau încă mai avem de făcut demersuri pentru obținerea lor.

Cum consideri că ne putem sprijini reciproc, ca ONG-uri, în următoarea perioadă?

E important să comunicăm, să știm unii de alții, să facem schimb de idei și de diferite materiale, să promovăm anumite abordări care au fost testate de noi și au avut succes, inspirând colegi din alte organizații să le preia și să le adapteze pentru a le replica cu alte grupuri de copii și specialiști, să ne invităm la evenimente online (sesiuni de formare și informare pe diverse subiecte), să ne regăsim în aceleași școli și comunități unde să avem inițiative complementare pentru aceeași copii vulnerabili, să semnăm documente de poziție pe care unii dintre noi le inițiază și prin care solicităm respectarea drepturilor copiilor și a grupurilor vulnerabile. Noi, de exemplu, avem o platformă online, Childhub.org unde pot fi găsite tot felul de resurse online gratuite (cursuri, webinarii, studii, bibliotecă, diferite instrumente de lucru și practici, experți disponibili pentru a fi consultați cu privire la anumite teme, probleme etc.) pentru cei care lucrează cu copiii (asistenți sociali, psihologi, cadre didactice, polițiști, tineri voluntari etc.)

Ce mesaj ai avea de transmis publicului Știri.ong?

Le mulțumim pentru sprijin și îi invităm să afle și mai multe despre noi, să ni se alăture fie în social media, unde avem mult conținut, fie pe site-ul nostru tdh.ro sau pe platforma unde reunim specialiștii în protecție socială, childhub.org. Pe cei care nu ne cunosc, îi invit să fie curioși, să ne viziteze, să ne propună parteneriate pentru că nu se știe niciodată, poate vom colabora într-un sens sau altul... În plus, orice tip de ajutor este valoros și poate veni din ambele sensuri.

De pildă, ne gândim să oferim chiar business-urilor servicii de tip training în metodologia noastră "Mișcare, Joc și Sport" care a fost dezvoltată pentru a sprijini copiii, tinerii și pe adulții care interacționează cu ei, ajutându-i să-și gestioneze emoțiile, să învețe despre fair-play, despre comunicare, despre modul în care poți oferi feedback pozitiv, etc.

 

Fundația Terre des hommes Romania lucrează pentru promovarea drepturilor copilului prin proiecte ce se concentrează pe protecția copilului, justiție juvenilă și copii afectați de migrație.