Împreună cu câteva zeci de colegi din societatea civilă, am participat astăzi la întâlnirea organizată de Guvern cu reprezentanții instituțiilor cheie implicați în gestionarea situației generate de războiul din Ucraina.
Conform declarațiilor publice, starea de urgență actuală se va transforma în stare de alertă. Legislația oferă organizaţiilor neguvernamentale un rol de cooperare cu autorităţile pe perioada stării de alertă. Despre aceasta și alte prevederi, în articolul următor.
Începând de luni, 16 martie, în România urmează să se instituie starea de urgență în contextul apariţiei şi răspândirii virusului COVID-19. În aceste condiții, exerciţiul unor drepturi şi libertăţi fundamentale poate fi restrâns, iar activitatea de zi cu zi poate suferi modificări. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile vine în întâmpinarea acestei situații cu un articol care explică ce înseamnă starea de urgență și analizează câteva implicații pe care le-ar putea avea asupra ONG-urilor.
„Sună alarma. Nu vreau să mă trezesc, dau de multe ori snooze. Mă gândesc că iar trebuie să mă duc la muncă și că e o nouă zi. Mă trezesc în ultimul moment înainte să plec, așa că mă enervez iar că întârzii la birou. Iar trebuie să le fac eu pe toate? Cum rezolv eu oare toate treburile?"
Codul Deontologic Unificat menționează că „pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic”.
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) condamnă vehement și cere Jandarmeriei Române și Ministerului de Interne să ancheteze cu celeritate și să sancționeze abuzurile jandarmilor care, în seara de 10 august, au atacat jurnaliști în timp ce aceștia își exercitau meseria.
Într-un interviu acordat Ziare.com, Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, a făcut o serie de declarații despre rolul societății civile, din care am selectat un fragment.
