Adam Hug, Director Foreign Policy Center
Într-un raport recent, Apariţia societăţii civile iliberale în fosta Uniune Sovietică?, Foreign Policy Center a convocat experţi din cinci state post-sovietice, Georgia, Armenia, Ucraina, Kârghâztan şi Moldova, pentru a examina influenţa tot mai mare a forţelor iliberale şi social conservatoare. El arată cum legile antidiscriminare spirijinite de UE, pledoaria pentru drepturile LGBT şi eforturile de a proteja femeile şi fetele s-au transformat, în mâinile politicienilor oportunişti şi grupurilor apropiate de instituţiile dominante religioase, într-un arsenal împotriva agendei occidentale.
Raportul menţionat ne aminteşte că aceste forţe depăşesc spaţiul Rusiei, prea des percepută ca fiind singura sau cea mai influentă putere politică a regiunii. Deşi este limpede că Rusia joacă un rol esenţial, promovând valorile tradiţionale prin implicare politică, Biserica Ortodoxă Rusă şi mass media controlată, nu mai puţin evident este faptul că atitudinile iliberale în regiune au puternice rădăcini locale; iar aceste tensiuni sunt mai degrabă exploatate decât importate de Rusia. În plus, ruşii nu sunt solitari în acest drum: dreapta religioasă din Statele Unite ale Americii joacă şi ea un rol similar.
În ansamblu, peisajul social din regiune rămâne profund conservator din punct de vedere social, cu atitudini predominant ostile şi fără semne de ameliorare semnificativă faţă de drepturile LGBT, chiar printre generaţiile mai tinere (cu excepţia Ucrainei, unde se poate consemna un anumit progres, mai ales ţinând cont de evoluţia post-Maidan). Eforturile de a opri violenţa domestică, de a promova educaţia sexuală apelând la date ştiinţifice şi, în cazul Kârgâstanului, de a pune capăt tradiţiei “furtului mireselor” au stârnit o contra-reacţie pe măsură.
Instituţiile religioase s-au repoziţionat ca parte constitutivă a nucleului acestor societăţi, alăturând temele identitare ale credinţei cu tendinţele identitare naţionale şi, astfel, exercitând o influenţă politică semnificativă. Aceste instituţii tradiţionale religioase sunt vocile cele mai de încredere în societate şi constituie pilonii, atât direct, cât şi indirect, campaniilor împotriva liberalizării măsurilor sociale, drepturilor individuale şi principiilor seculare, pe care ei le consideră o ameninţare la adresa rolului lor tot mai accentuat în viaţa publică. Aceste dezbateri sunt folosite acum tot mai des de politicieni oportunişti, care îşi construiesc astfel sursele de putere locală sau distrag atenţia de la corupţie şi abuzul de putere.
Pe de altă parte, este limpede şi că asistăm la o revenire semnificativă a mişcărilor de stradă naţionaliste şi de extrema dreapta – cu precădere în Ucraina şi Georgia. Aceste “mişcări necivile orientate spre tema drepturilor” nu se bucură de un sprijin popular extins, însă energia lor politică şi rata lor de creştere influenţează politica mai largă a regiunii. Este important de subliniat că, în anumite cazuri, aceste grupuri au legături fie cu facţiuni ale Guvernelor, fie ale Parlamentelor, şi au încercat să îşi consolideze statutul susţinând forţele de poliţie sau prin tentative de a exercita un rol semi-oficial în reglementarea conduitei publice. (Mai e de adăugat că, în ţările cuprinse în studiu, avem de-a face cu o răsunătoare absenţă a condamnărilor acţiunilor contravenţionale săvârşite de aceste grupuri).
Între concluziile finale, raportul menţionează e nevoie de mai multă muncă pentru a ne asigura că aliaţii pretins „liberali” sau „pro-occidentali” nu vor macula perspectiva publică asupra principiilor drepturilor omului fie prin incompetenţă, fie prin corupţie.
De asemenea, se resimte nevoia presiunii internaţionale astfel încât Guvernele să ia în serios incidentele şi infracţiunile motivate de ură şi să îi condamne pe cei care abuzează. Există un „centru fluctuant” în aceste societăţi – oameni şi organizaţii care sunt sceptici faţă de valorile social liberale, dar nu total reticenţi, iar aceştia trebuie incluşi în dialog. Ţinând cont de recrudescenţa forţelor iliberale din regiune, comunitatea internaţională (şi donorii) trebuie să fie perseverenţi şi creativi, dacă dorim să schimbăm termenii de referinţă ai acestor dezbateri şi să susţinem drepturile pentru femei şi minorităţi.
Notă:
Articolul original al directorului Foreign Policy Center, Adam Hug, a fost publicat pe website-ul Open Society Foundation, AICI.
Raportul The Rise of Illiberal Civil Society?, elaborat de Foreign Policy Center, poate fi consultat şi downloadat de AICI.
Redacţia Ştiri.ong mulţumeşte lui Adam Hug şi Foreign Policy Center pentru acordul de a republica acest eseu introductiv la Raportul sus-menţionat.