Parlamentul European confirmă, la solicitarea Organizației Salvați Copiii România, că proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, aflat în dezbaterea Parlamentului României, conține reglementări excesive pentru organizațiile neguvernamentale.
Ținând seama de clarificările Parlamentului European și ale Comisiei Europene, Organizația Salvați Copiii solicită Parlamentului și Guvernului României:
- realizarea unei evaluări naționale de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, singura cale pentru a demonstra, pentru România, necesitatea includerii organizațiilor non-profit cu activități economice, în categoria entităților care vor fi obligate să raporteze datele de identificare ale membrilor organelor sale de conducere.
- scoaterea din categoria entităților raportoare a asociațiilor și fundațiilor care desfășoară activități sociale, medicale, educaționale sau umanitare, fără caracter enonomic, cu alte cuvinte fără să perceapă o plată în schimbul serviciilor ori bunurilor oferite.
- eliminarea integrală a punctului 4 al art. 3 paragraf 2, litera c) care impune asociațiilor și fundațiilor comunicarea datelor de identificare ale beneficiarilor lor, așa cum rezultă fără echivoc din precizările transmise de Parlamentul European și Comisia Europeană.
CONTEXT: Salvați Copiii a primit, în 19 martie 2019, din partea Comisiei pentru Petiții a Parlamentului European, răspunsul la solicitarea de clarificare a semnificației juridice a termenilor ”foundations” și ”beneficial owner”, folosiți în Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului, solicitare care a vizat suplimentar obligațiile Statelor Membre în elaborarea și adoptarea legislației de transpunere a acestei directive.
Amintim că Salvați Copiii a adresat, în 25 iunie 2018, o petiție Parlamentului European prin care solicita clarificări cu privire la folosirea necorespunzătoare a termenului de ”beneficiar real” în Proiectul de lege pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului aflat în dezbatere în Camera Deputaților și, de asemenea, cu privire la excesul de zel al reglementării prin includerea, fără realizarea unor minime evaluări de risc/impact care să preceadă includerea tuturor entităților non-profit din România ca potențiale structuri de spălare de bani sau de organizare și comitere de acte teroriste.
Asimilând asociațiile și fundațiile cu societățile comerciale ori serviciile de jocuri de noroc, definiția ”beneficiarului real” din acest proiect de lege include, alături de deținătorii de acțiuni ai societăților comerciale și ai unor poziții de conducere în structura acestora, și ”persoanele fizice sau, în cazul în care acestea nu au fost identificate, categoria de persoane fizice în al căror interes principal asociația sau fundația a fost înființată sau funcționează”, adică beneficiarii lor sociali - copii, bătrâni, tineri, victime ale abuzului și exploatării etc. Această preluare eronată a condus la instituirea unei obligații pentru asociații și fundații de a comunica anual Ministerului Justiției datele de identificare ale tuturor beneficiarilor acestora.
Urmare a petiției trimise de Organizația Salvați Copiii, Parlamentul European a răspuns astfel:
1. Noțiunea juridică de ”fundații” trebuie înțeleasă ca acoperind doar structurile juridice non-profit (fundații, asociații, alte organizații) care urmăresc desfășurarea de activități economice cu scop remuneratoriu, în sensul stabilit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, și cu condiția ca Statul Membru să dovedească printr-o Evaluare Națională de Risc că aceste structuri sunt, în România, folosite pe scară largă pentru finanțarea terorismului și spălarea de bani;
2. Termenul juridic de ”beneficiar real” nu vizează în niciun fel beneficiarii serviciilor ori bunurilor oferite de organizațiile neguvernamentale în scopuri sociale, medicale, educaționale, umanitare etc. și se referă strict la persoanele fizice care controlează direct sau au în proprietate entitatea sau tranzacția respectivă.
Dacă ținem seama de aspectul privind caracterul ”economic” al activităților, entitățile non-profit care oferă servicii și bunuri fără a încasa vreo plată din partea beneficiarilor, cum este și cazul Organizației Salvați Copiii, nu se încadrează în categoria entităților non-profit vizate de Directiva europeană. Totodată, cum am demonstrat anterior, majoritatea Statelor Membre ale Uniunii Europene, în baza evaluărilor de risc realizate înaintea adoptării legilor proprii de transpunere a Directivei, fie au eliminat asociațiile și fundațiile de la obligația de raportare a beneficiarilor fie au păstrat această obligație la membrii organelor de conducere.
O activitate este ”economică”, în accepțiunea Curții de Justiție a Uniunii Europene, dacă aceasta constă în oferirea pe piața economică de bunuri și servicii în schimbul unei plăți.
Redăm următoarele 9 exemple: Franța. În legislația franceză, asociațiile ori fundațiile nu sunt incluse în textul de lege, nici în ceea ce privește reprezentanții sau membrii organelor lor de conducere. Singure excepții sunt doar acele organizații non-profit care, pentru anumiți beneficiari emit obligații, rambursabile ori nu, adică drepturi de creanță. Situațiile de acest tip reprezintă mai puțin de 5% din totalul organizațiilor active din această țară. Chiar și în aceste cazuri, există o sigură persoană de declarat, și anume reprezentantul legal al organizației. Suedia. Deși fundațiile sunt enumerate printre persoanele juridice obligate de a raporta, înregistrarea este limitată la persoanele care exercită controlul asupra entității și la beneficiarul sau cercul de beneficiari cu condiția ca aceștia să fi fost identificați și declarați ca recipienți unici ai activităților fundației încă din momentul constituirii ei. În ceea ce privește asociațiile non-profit, acestea sunt scutite de obligația de raportare. Austria. Folosind înțelesul adecvat al termenului de ”beneficial owner”, prin ”Wirtschaftliche Eigentümer”, adică ”proprietar economic”, legislația austriacă exclude beneficiarii asociațiilor și fundațiilor, păstrând în obligația de raportare membrii organelor de conducere sau persoanele care exercită un control asupra resurselor financiare ale acestora. Croația. Similar Austriei, beneficiarii sociali ai asociațiilor ori fundațiilor nu trebuie declarați. Danemarca. Asociațiile care nu desfășoară activități economice nu sunt vizate de legislația de transpunere a Directivei 2014/849. Germania. Legislația germană precizează că, în cazurile în care nu a fost desemnat în mod expres unul sau mai mulți beneficiari economici, astfel încât natura și cuantumul beneficiului economic să poată fi precizate la înregistrare, asociațiile și fundațiile vor raporta doar datele de identitate ale membrilor organelor de conducere. Finlanda. Asociațiile, cultele religioase și fundațiile sunt obligate să înregistreze doar membrii organelor de conducere și de reprezentare. Ungaria. În cazul fundațiilor, persoanele care intră în categoria beneficiarilor sunt persoanele care dețin 25% sau mai mult din fondul alocat, persoanele care reprezintă sau controlează mai mult de 25% din fond. Asociațiile nu sunt vizate de actele normative de transpunere a Directive 2015/849. Polonia. Beneficiarii sociali nu sunt vizați de reglementările legale. În determinarea beneficiarului economic, legislația poloneză solicită luarea în considerare a următoarelor aspecte: participarea persoanei fizice cu mai mult de 20% din acțiuni și voturi, ocuparea unei funcții de management financiar și operațional în cadrul entității, îndeplinirea criteriilor de control conform reglementărilor legale, iar în lipsa situațiilor de mai sus, ocuparea poziției de director, președinte ori reprezentant legal al persoanei juridice respective.