Subiectul referendumului pe tema Justiției, anunțat de Președintele României Klaus Iohannis, a stârnit o serie de reacții din partea organizațiilor neguvernamentale, unele fiind exprimate în cadrul întrunirii cu societatea civilă de la Palatul Cotroceni, altele fiind făcute publice în mass media de către reprezentanții ONG-urilor.

O sinteză a perspectivelor exprimate pe acest subiect relevă un potențial diviziv al subiectului și oportunității unui referendum pe temele Justiției, punctele de vedere argumentate variind de la susținere imperativă a Referendumului la poziții sceptice sau rezervate și perspective explicit împotriva organizării unui astfel de referendum în aceeași zi cu alegerile europene.

La întâlnirea cu Președintele României au participat reprezentanţi de la: Funky Citizens, Expert Forum, Centrul de Resurse Juridice, Iniţiativa România, Asociaţia Decembrie 89, FreedomHouse România, Centrul Român de Politici Europene, Asociaţia Pro Democraţia, Centrul pentru Inovare Publică, Geeks for Democracy, #Rezistenţa, Vă Vedem din Sibiu, Curaj înainte, Umbrela Anticorupţie Cluj-Napoca, VeDem Just, Active Watch, Consiliul Tineretului din România, Grupul pentru Dialog Social, Corupţia Ucide, şi jurnalistele Emilia Şercan şi Mădălina Roşca.

 

Politologul Cristian Pîrvulescu, preşedinte de onoare al Asociaţiei Pro Democraţia, a declarat pentru DIGI24 că organizarea acestei consultări populare în ziua alegerilor europarlamentare ar putea duce la creşterea prezenţei la vot, dar că trebuie luat în calcul şi un boicot. El a adăugat că "Referendumul este un levier. Ne aşteptăm ca referendumul să poată creşte prezenţa la vot, dar nu trebuie să nu luăm în considerare şi un posibil boicot al acestui referendum, aşa cum s-a întâmplat la referendumul din octombrie pentru modificarea Constituţiei. Riscul de a nu obţine cei 30% necesari pentru validare din care 25% din cei înscrişi pe listele electorale să se pronunţe într-o anumită direcţie este foarte mare, nu poate fi neglijat. (...) Cel mai mare risc este cel legat de validare. Un referendum care nu va fi validat va putea fi speculat de adversarii preşedintelui, ai referendumului, ai statului de drept ca fiind o dovadă că au fost plebiscitaţi şi acesta este, din punctul meu de vedere, cel mai mare risc care există".(Sursa DIGI24)

Elena Calistru, preşedinte şi co-fondator al asociaţiei Funky Citizens, a sintetizat pe o platformă de social media următoarele idei principale expuse la consultarea cu societatea civilă:

- majoritatea mesajelor primite arată că cetățenii vor un referendum pe tema asta

- există așteptări foarte mari de la acest referendum și că trebuie să facem tot ce putem să nu dezamăgim oamenii.

Pe de altă parte, Elena Calistru a avertizat că:

1. O întrebare (sau chiar două-trei, deși nu cred) nu vor rezolva problemele din societatea românească pentru că, dincolo de justiție și de atacul asupra ei de acum, problemele acestea sunt sistemice.

2. Justiția e vizibilă pentru că actuala guvernare a tăbărât pe ea – cei nemulțumiți sau obosiți de atenția prea mare dată acestei teme au dreptate să fie frustrați sau să creadă că altele sunt prioritățile;

3. Consecințele legale ale referendumului vor fi limitate (dacă se validează) până nu avem un alt parlament; acest lucru e valabil pentru un referendum pe orice temă; însă semnalul este unul foarte important, mesajul societății la fel și oricum nu avem alt instrument.

Codru Vrabie, expert pe teme anticorupție al societății civile și invitat la întrunirea de la Cotroceni a fomulat un punct de vedere în nume personal:

”În punctul meu de vedere, pe care l-am lăsat în urma mea la Cotroceni, am scris că mi se pare inoportună decizia de-a convoca un referendum. Nu doar pentru că instrumentul mi se pare mie populist şi riscant (indiferent când ar fi el utilizat, pentru că nu mi se pare foarte relevant momentul). Ci şi pentru că sfera tematică privind „continuarea luptei împotriva corupţiei şi asigurarea integrităţii funcţiei publice” mi se pare nepotrivită. Pentru că au trecut deja 2 ani de la anunţarea intenţiei. Pentru că mi-e neclară problema pe care-am vrea s-o vedem soluţionată. Pentru că n-am fost informaţi dacă toate celelalte opţiuni de soluţionare or fi fost folosite şi epuizate. Pentru că mi se pare inacceptabil riscul de-a ajunge într-o situaţie similară Brexitului, iar acest pericol ne paşte de la precedentele referendumuri populiste, privind probleme la fel de insuficent definite: sistemul de vot (2007), structura Parlamentului (2009) şi dreptul la căsătorie (2018).” (Articol pe blogul personal: https://www.codruvrabie.eu/excluziuni-convergente-ro/?fbclid=IwAR0p0RhFMtODwELECnGSer-54BLUvm2TBH-U8r6DmCRh27Z23xqUaaDS83Y)

 

APADOR-CH – ”Referendumul naţional este o formă prin care poporul îşi exercită suveranitatea, potrivit art. 2 alin. 1 din Constituţie, şi nu un vehicul care poate fi pus în slujba influenţării rezultatului unor alegeri. Referendumul nu trebuie tratat ca un alt fel de „autobuz electoral”, al cărui scop este aducerea unui număr cât mai mare de votanţi la alegerile parlamentare, naţionale sau europene. În mod logic, mai întâi trebuie să existe o problemă de importanţă naţională, identificată în mod clar, care frământă întreaga naţiune, problemă la care răspunsul se poate afla în urma unui referendum naţional”, se precizează într-un comunicat trimis astăzi mass mediei.

Elena Ghioc, membru fondator al organizaţiei Iniţiativa România, a declarat că „Există o concluzie şi aceea va fi că vom avea referendum pe tema Justiţiei, preşedintele Klaus Iohannis tocmai ne-a anunţat la întâlnirea de astăzi cu reprezentanţi ai societăţii civile. (…) Noi ne-am dus să solicităm demararea acestui referendum, am primit această veste bună că se va întâmpla (…) în ziua alegerilor europarlamentare, pe 26 mai 2019” și că au existat şi organizaţii care au apreciat că referendumul nu ar fi oportun, invocând riscuri legate de cvorum sau dezavantajul organizării unei consultări populare în aceeaşi zi cu alegerile parlamentare.

Poziția Expert Forum (EFOR) în privința referendumului trimisă redacției Stiri.ONG

”Riscurile referendumului trebuie cântarite foarte bine și realist. De aceea întrebarea aleasă e foarte importantă atunci când vorbim despre oportunitatea referendumului și despre riscurile asumate. În funcție de întrebare analizăm care sunt riscurile legate de cvorum, opțiunea majoritară exprimată de popor, campania din jurul ei și consecințele pe termen mediu și lung. Astfel, în opinia noastră, independența justiției nu este un element pe care ar trebui să îl supunem votului popular pentru a ne convinge că este necesar. 

Dacă Președintele decide însă că referendumul este oportun, alegerea și formularea întrebării trebuie făcute cu prudență.” 

 

Cătălin Teniţă, reprezentant al Geeks for Democracy, a menţionat că marea majoritate a organizaţiilor participante la întâlnire, „cel puţin 80%”, s-au declarat pro-referendum, considerând că este „un ultim mijloc de a opri acest atac la justiţie” şi care ar „cristaliza” voinţa populaţiei pe o anumită temă.

„Noi, ca organizaţii civice, în primul rând vom demara campanii ca lumea să participe la vot, indiferent că e votul pentru europarlamentare sau votul pentru justiţie”, a adăugat el (Sursa G4Media).

Poziţia Centrului de Resurse Juridice (CRJ) pe tema referendumului a fost exprimată într-un comunicat de presă remis ieri mass mediei:

"Justiția, în genere, nu poate face obiectul unui referendum consultativ, funcționarea acesteia având rang constituțional (prin urmare, orice modificare se face prin referendum de modificare a Constituției) și de natura legilor organice; acestea din urmă, indisolubil legate unele de altele și de Constitutie, nu pot, prin urmare , face obiectul unei singure întrebări așa-zis “clarificatoare” ori „izbăvitoare”.

Astfel, Centrul de Resurse este împotriva organizării unui referendum consultativ odată cu alegerile europarlamentare." (Sursa comunicat)

Potrivit participanților la consultări, întrebarea va fi făcută publică în data de 4 aprilie și, potrivit politologului Cristian Pîrvulescu întreabrea de la Referendum ”trebuie să fie simplă și accesibilă, pentru că trebuie definită o tendinţă pe care o are electoratul, şi nu rezolvată o problemă tehnică, care oricum nu stă la îndemâna cetăţenilor care votează la referendum şi nu obligă în niciun fel Parlamentul”.