Un semnal de alarma cu privire la modul defectuos in care Romania implementeaza Regulamentul UE privind serviciile digitale a fost tras zilele acestea de cateva dintre cele mai cunoscute organizatii neguvernamentale.

Riscurile sunt mari, in primul rand in ceea ce priveste incalcarea unor drepturi fundamentale, prevazute in Constitutie, dar si din punct de vedere financiar.

De exemplu, orice organizatie care are o platforma online unde pot fi postate comentarii sau date de contact ale altor ONG-uri risca, in anumite conditii, sa fie amendata sau sa se trezeasca cu texte blocate fara temei, dupa bunul plac al unor asa-numiti ”notificatori de incredere”, insuficient de bine definiti.

”Ce face ANCOM-ul cu DSA-ul: Politia Internetului sau un mediu online sigur si fiabil, prin respectarea drepturilor fundamentale?” intreaba public cele 11 organizatii neguvernamentale, intr-o scrisoare deschisa lansata miercuri.

Regulamentul UE Digital Services Act (DSA) a intrat in vigoare in februarie 2024, iar legea romana de implementare, Legea nr.50/18.03.2024,  a fost publicată în Monitorul Oficial nr.232/19.03.2024.

De atunci, in calitate de ”coordonator al serviciilor digitale”, Autoritatea Nationala pentru Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a formulat mai multe proiecte de decizii, unele dintre ele aflandu-se inca in consultare publica, pana pe 8 aprilie.

”Reamintim ca intreg Regulamentul UE DSA se bazeaza in primul rand pe respectarea drepturilor fundamentale in Uniunea Europeana pentru a crea un mediu online sigur. Termenul de “drepturi fundamentale” se regaseste de peste 40 de ori in textul Regulamentului (inclusiv al preambulului), nu doar la nivel de principii, ci si de drepturi si obligatii”, se subliniaza in scrisoarea deschisa semnata de cele 11 ONG-uri.

În plus, se mai semnaleaza faptul ca ANCOM ar vrea sa introduca ”o obligatie de inregistrare, la aceasta autoritate, a unui site de stiri, in maximum 45 de zile dupa ce acesta isi incepe activitatea”, in conditiile in care ”o notificare similara nu este necesar a fi facuta niciunde, conform legislatiei nationale si europene in vigoare” si ”in dezacord si cu principiile constitutionale referitoare la libertatea de a infiinta publicatii”.

Birocratie, lipsa de expertiza si analiza de impact, neclaritati, riscuri, amenzi de zeci de mii de lei, sunt doar cateva cuvinte cheie care ar putea creiona situatia creata de ANCOM, autoritate aflata sub controlul Parlamentului Romaniei.

Bogdan Manolea, director executiv al Asociatiei pentru Tehnologie si Internet (ApTI), ne-a explicat care este obiectivul urmarit de Comisia Europeana, ce face ANCOM in Romania, care sunt problemele si care ar fi strategia corecta privind implementarea Regulamentului DSA:

Ce a decis Comisia Europeana

”UE actualizeaza regimul juridic si responsabilitatea referitoare la continutul postat de terti pe alte platforme. In principal sunt vizate marile platforme online – Facebook, Google, Twitter, TikTok, Instagram, Amazon etc.

Un exemplu foarte bun este ca daca un utilizator intalneste un continut deep-fake cum este acel videoclip cu Mugur Isarescu care apare peste tot, sa existe posibilitatea de a raporta catre platforma unde e postat si platforma sa fie obligata sa il dea jos, iar daca nu face asta, sa se poata cere autoritatilor competente sa intervina. Ideea este ca procesul sa decurga cat mai repede.

Reglementarea e a Comisiei Europene, dar la nivel national anumite autoritati, numite Digital Services Coordinator (Coordonatorul de Servicii Digitale), trebuie sa impuna regulile”.

Ce face ANCOM

”Problema este ca felul in care ANCOM a decis sa implementeze masurile in Romania, prin impunerea acestui sistem de inregistrare obligatorie (ei ii zic informare, dar nu e informare, pentru ca apare o amenda acolo!) face ca oricine care intra in definitia oferirii unui serviciu de gazduire trebuie sa se notifice la ei.

Ceea ce este o masura birocratica si inutila pentru ca nu rezolva nicio problema, ci e o masura care va pune pe ganduri foarte multi dintre cei care au diverse resurse in zona digitala: ”Sunt furnizor de servicii conform definitiei sau nu sunt? Trebuie sa ma notific la ANCOM? Trebuie sa mai fac si altele?”

Pe de alta parte, in ordinele puse la dispozitie, am vazut ca apare o lista de continut in legatura cu care ar trebui sa se sesizeze notificatorii de incredere, care ne arata ca ANCOM nu intelege ce inseamna continut ilegal astazi”.

Riscuri pentru ONG-uri

”Activitatea ONG-urilor poate fi afectata in mai multe directii. Pe de o parte exista posibilitatea ca ei sa fie considerati furnizori de gazduire de continut, de exemplu un ONG care gazduieste resurse educationale deschise sau o sectiune a unei platforme care gazduieste datele de contact ale ONG-urilor din Romania, cum este Stiri.ong. Automat asta le pune in postura sa isi faca griji daca trebuie notificat sau nu ANCOM.

Iar daca tu, ONG, ajungi la concluzia ca trebuie notificat, urmezi procesul, care e o birocratie inutila: descarci aplicatia ANCOM, completezi formularul, pui contacte etc.

Dar riscul cel mai mare pentru ONG-uri din punctul meu de vedere, nu este neaparat asta, mai degraba vad riscul in faptul ca ONG-urile lucreaza de obicei pe domenii de nisa, care pot fi sensibile –fie pentru persoanele vizate, fie pentru publicul larg. 

Si atunci poti sa risti ca cineva sa raporteze continutul tau si sa fie declarat ilegal desi el nu este.

Un exemplu simplu: Un ONG care sustine dreptul la avort ar putea sa fie raportat pentru ca incalca dreptul la viata, sa primeasca o notificare fie de la un notificator de incredere al ANCOM, fie de la o autoritate sau de la cineva din alte categorii care pot sa raporteze. 

Acesta este riscul: Continutul pe care tu vrei sa il transmiti mai departe sa fie blocat, fie de catre marile platforme, fie la nivel national. Si atunci, lupta-te sa vezi cum poti sa convingi platforma ca ceea ce spui tu e de fapt legal, nu e ilegal. 

Iar pe partea financiara, amenzile pot fi de 3.000, 5.000 si chiar maximum de 100.000 de lei”.

Cine sunt notificatorii?

Obligatia de notificare apare in Legea 50/2024, publicata in Monitorul Oficial.

La nivelul Regulamentului DSA, notificatorii sunt definiti ca persoane cu expertiza intr-o anumita nisa de domeniu si care ar putea sa trimita cererile catre marile platforme ca sa dea jos continutul ilegal – asociatii, organizatii, institutii publice etc.

Uitandu-ne la ce propune ANCOM fara un nivel de analiza detaliata, pare a fi un proces de bifat bife, ca sa zic asa.

In ceea ce priveste stergerea de continut, ANCOM nu are dreptul sa iti ceara sa stergi postarile, cu exceptia domeniului lor de reglementare (comunicatiile electronice).

Dar o alta autoritate poate sa iti ceara sa stergi un anumit continut, pe baza obligatiilor din DSA. Si aici exista neclaritate in lege, pentru ca in loc sa fie definite autoritatile care pot sa trimita notificarile respective, s-a luat copy-paste din regulament. Asta inseamna ca vorbim despre ”autoritati competente” si atat, adica oricare dintre autoritatile romanesti care se auto-considera competente in domeniul respectiv”. 

Strategia corecta

”Prin scrisoarea deschisa, noi incercam sa convingem ANCOM ca directia in care ei merg este una gresita si ca ei ar trebui sa porneasca invers: sa faca intai o analiza de impact asupra drepturilor fundamentale, lucru care este obligatoriu in Romania pentru orice act normativ care le-ar putea aduce atingere.

Analiza ar putea sa explice mai clar ce drepturi ar putea sa fie afectate printr-o implementare gresita, in special libertatea de exprimare dar si viata privata.

Pasul doi este ca inainte sa dea orice reglementare in domeniu, sa stabileasca cine sunt actorii principali si intermediarii relevanti pentru piata din Romania, sa excluda tot ce inseamna intermediar mic sau fara scop comercial sau din alte categorii absolut insignifiante.

Eu cred că e vorba de o inadecvare. Cred ca s-au grabit, cred ca au incercat sa faca o reglementare intr-un stil clasic, conservator, in loc sa inteleaga ca este un domeniu nou si in care o miscare gresita poate sa aduca atingere intereselor unor persoane, fizice sau juridice”.

_______________________________ 

Camelia Badea, jurnalist Știri.ong