Material realizat de Viorelia Manda

În iulie 2023, Geeks for Democracy a lansat BAROC - Barometrul României Civice, un sondaj de opinie ce măsoară implicarea civică, percepțiile cetățenilor cu privire la democrație, politică internă și externă  precum și încrederea în instituții, ONG-uri și personalități politice. În linie cu misiunea Geeks for Democracy de a servi democrația din România, BAROC a fost conceput să reflecte relația românilor cu teme, actori și instituții civice și politice importante pentru starea democrației din România. Ediția din acest an a fost derulată în perioada mai - iunie 2023 în regim de co-investiție cu agenția de cercetare Cult Research pe un eșantion reprezentativ național.

Printre rezultatele din studiu care ne-au atras în mod particular atenția se numără:

·       63% dintre români cred că lucrurile merg într-o direcție greșită în România

·       73% dintre români consideră că Guvernul, în general, este ineficient și inutil

·       40% dintre Români consideră că extrema dreaptă este benefică pentru România

·       Românii au cea mai mare încredere în instituția Bisericii (media 6 din 10), Armată (media 5.9 din 10), NATO (media 5.5 din 10) și UE (media 5.2 din 10).

·       Lipsa încrederii în instituții guvernamentale și apatia sau deziluzia față de sistemul politic reprezintă principalele motive ale implicării reduse în mișcări sociale             

·       Doar 43% dintre români consideră că prezența la vot este benefică.

Pentru a afla mai multe despre BAROC și cum au fost percepute și interpretate rezultatele acestuia de către echipa Geeks for Democracy, am discutat cu Paul Kasprovschi - project manager Geeks for Democracy - care a avut amalibilitatea de a ne răspunde la o serie de întrebări.

Întrebat care este cel mai surprinzător rezultat al sondajului, Paul ne-a împărtășit că este vorba despre procentul de 40% dintre români care sunt de părere că extrema dreapta este benefică pentru România. În condițiile în care nu cred să fie asumată o ofertă politică robustă și benefică pentru România din zona respectivă, văd mai de grabă această orientare către extrema dreaptă ca o reacție emoțională puternică și negativă bazată pe frustrări, nemulțumiri sau mai grav decât atât. Aș corela această orientare cu tendințele internaționale, dar mai ales cu evaluarea extrem de rea pe care a primit-o coaliția de guvernare: 73% din cei intervievați consideră mai de grabă Guvernul ca fiind ineficient față de 27% care îl consideră folositor. Or, în acest moment Guvernul e format din principalele forțe din peisajul nostru politic. Pe cale de consecință, orientarea către extrema dreaptă este și un vot negativ. Problema cea mai mare este că fundamentul este unul emoțional negativ – și acest resort poate fi instrumentat în scopuri politice ce pot dăuna grav sănătății democrației și țării.

Deopotrivă de interesante sunt și rezultatele referitoare la nivelul de încredere, mai exact nivelul scăzut de încredere în principalele instituții ale democrației de la noi. Doar patru actori din 16 evaluați au media de trecere peste 5. Un mix destul de baroc de vechi și de nou: Biserica, Armata, NATO și UE, apreciază Paul Kasprovschi. Vezi grafic aici.

În ceea ce privește încrederea în organizațiile neguvernamentale, întrucât procentele par să fie în scădere față de cele înregistrate anterior (e drept, în sondaje diferite și cu variații de metodologie), i-am lansat lui Paul provocarea unei perspective comparative, ocazie cu care ne-a împărtășit câteva idei personale cu privire la scăderea nivelului de încredere în ONG:

-          În primul rând, ne înscriem într-un trend global – revelat și de Edelman Trust Barometer 2023;

-         Românii au fost antagonizați de mari crize instrumentate poltic: pandemie, vaccin, război, inflație, creșterea prețurilor;

-      O altă tendință globală numită ”infobesity” definește inundarea spațiului public și social media cu informație de foarte multe ori neverificată, antagonizantă – cu care foarte mulți oameni nu știu ce să facă. Ca o contra-reacție apare o tendință de retragere (”withdrawal”).

La o simplă privire comparativă, dacă am pune în oglindă rezultatele privind încrederea în ONG-uri obținute prin BAROC cu cele ale unui Omnibus comandat de FDSC și implementat de IMAS SA în iulie 2016 (metodologie comparabilă) unde încrederea în ONG-uri este de 51%, printr-o echivalare procentuală, în Baroc am obține un nivel al încrederii de 42%. Deci 9 procente diferență față de studiul din 2016. Dar... când la întrebarea BAROC: „Numiți cel puțin un ONG în care dumneavoastră aveți încredere” ai 42% răspuns niciun ONG; 45% - n/a adică nu știu/nu răspund și numai 13% din respondenți sunt în măsură să vină cu numele unui actor de încredere - ai un barometru destul de clar al stării de conectare sau deconectare definit pe cel puțin două paliere: nivel de cunoaștere și încredere.

Referitor la motivațiile pentru care scorurile de încredere în mediul ONG scad – cred că este o întrebare foarte legitimă pentru întreg sectorul. Putem să alegem să negăm sau să relativizăm rezultatele. Sau să alegem să ne întâlnim și să co-creăm soluții care să ne scoată din nișă. Noi lansăm o invitație pentru toți colegii doritori de varianta a doua.

Întrebat care ar fi cel mai optimist / respectiv îngrijorător gând “de luat acasă” de către cititorii știri.ong  ținând cont de rezultatele BAROC și luând în calcul activitatea organizațiilor neguvernamentale din România, Paul Kasprovschi ne-a împărtășit:

Cel mai optimist gând: românii sunt în general mulțumiți cu viața lor. Avem media 7.28 și sunt de 6 ori mai mulți români foarte mulțumiți de viața lor decât români total nemulțumiți de viața lor. Pentru o țară cu o istorie consistentă în sărăcie și care recent a trecut prin crize mondiale foarte mari, este un scor care arată că suntem totuși  într-un loc bun, într-o perioadă bună și suntem destul de prezenți la asta. Pentru că ne plac comparațiile, la un studiu relativ recent din Marea Britanie, media lor naținală a fost de 7.5. De aici putem construi. Un alt gând optimist vine și din reperele de încredere ale românilor – avem aici un mix baroc de actori și instituții și de tradiție dar și din prezentul nostru progresist. Iată top 4 instituții de încredere: Biserica, Armata, NATO și UE.

Cel mai îngrijorător: Acel 40% dintre români care consideră că extrema dreaptă este benefică. În primul rând este injust: extrema dreaptă înseamnă și intoleranță față de străini. Or, circa 6 milioane dintre românii noștri muncesc în calitate de străini în Diaspora. Cum ar fi dacă ne-am întâlni cu acest scor acolo? În al doilea rând este o himeră – nu avem un proiect politic serios și asumat de extremă dreapta. În al treilea rând – extrema dreapta poate să vină la întâlnire un curent centrifug față de UE care nu este în interesul democrației și al țării noastre și poate fi folosit și sprijinit politic de alte forțe.

În încheiere Paul ne-a împărtășit opinia lui despre ce ar putea însemna BAROC pentru mediul ONG lansându-ne totodată provocarea de a acționa susținut, unitar și mai vizibil în folosul democrației.

Cred că BAROC ne spune și că mediul ONG trebuie să-și unească forțele și să-și regândească propria scală de evaluare a impactului. Iar un indicator de impact poate fi de-nișarea. Creșterea notorității și a atașamentului emoțional la nivel național. Este foarte important ca alături de intervenții și organizații serioase să avem branduri civice puternice cu tracțiune la românul din clasa de mijloc.  

Pe scurt – hai să ieșim din bulă și să acționăm unitar. Acea unitate pe care m-aș fi bucurat să o văd cu ocazia noilor vești privind supra-taxarea. Câte organizații s-au coalizat să ofere un răspuns ferm comun. Câți cetățeni au ieșit în stradă să susțină organizațiile civice?

Din fericire nu mai suntem în contextul istoric în care democrația să moară la breaking news la ore de mare audiență. Au încercat deja asta. Dar democrația poate să moară uitată și din cauza lipsei de interes a oamenilor. Acest lucru pote fi împiedicat de branduri civice puternice. Branduri pentru democrație.

 

Rezultatele integrale ale sondajului sunt disponibile la acest link iar pentru anul 2024 – un an marcat de alegeri și cu o importanță deosebită pentru democrația din România 2024 - echipa Geeks for Democracy are în vederea realizarea unei noi ediții BAROC.