Material realizat de Laura-Lucia Găvan

Tot mai des, în România, cetățenii sunt hărțuiți pentru că își exercită drepturile, iar instituțiile democratice sunt golite de conținut, se arată în Raportul „Starea democrației în 2023”.

 

Azi, 21 martie, Centrul pentru Inovare Publică, CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet, membre ale Coaliției “ONG-uri pentru Cetățean”, au lansat raportul în cadrul unui eveniment unde a avut loc și o discuție despre acțiuni în instanță, prin care li se solicită cheltuieli de judecată foarte mari, unor cetățeni care și-au exercitat dreptul de a contesta proiecte publice sau private, nocive pentru comunități.

Ajuns la a treia ediție, Raportul este o sinteză a principalelor derapaje de la valorile democratice înregistrate în anul 2023. Se observă din raport cum continuă declinul lent, dar sigur, al democrației. Intrăm în anul multi-electoral 2024 cu instituții slăbite și cu cetățeni hărțuiți atunci când își revendică drepturile.

Întrucât organizatorii văd un pericol pentru libertatea de exprimare și pentru dreptul de a apela la justiție, au folosit spațiul de dezbatere oferit de lansarea raportului pentru a aduce în discuție câteva cazuri de procese strategice împotriva participării publice (SLAPPs).

 

Cum a arătat anul 2023 la capitolul – DEMOCRAȚIE-

 

În timp ce cetățenii sunt hărțuiți…

 

  • "Instanțele de justiție admit, la solicitarea unor instituții ale statului și companiilor private, ca cetățeni obișnuiți, care se opun, în interes public, unor proiecte nocive pentru mediu și sănătatea locuitorilor, să plătească cheltuieli de judecată fabuloase. În același registru, ONG-uri care contestă în instanță proiecte urbanistice care afectează mediul și sănătatea oamenilor sunt dizolvate în urma proceselor inițiate de dezvoltatori imobiliari.", se arată.
  • În anul ce a trecut au existat, din nou, demersuri de intimidare a activiștilor și liderilor unor organizații neguvernamentale de către șefii unor instituții publice.

 

… sau împiedicați să își exercite drepturile…

 

  • "Instituții publice care doresc să ascundă informații continuă să o facă, iar dacă cetățenii, ONG-urile sau jurnaliștii merg în instanță pentru a le obține, procesele durează chiar și 3 ani, fără ca în final să existe garanția că le vor obține sau că șefii instituțiilor vor fi penalizați.", se arată în raport.
  • În raport se arată că "În 2023, încă mai constatăm cazuri în care cetățenilor li se interzice dreptul de a participa la ședințele de consiliu local din cadrul primăriilor. În același timp, instituțiile publice au profitat de introducerea, încă din 2022, a unei excepții arbitrare în legislația privind transparența decizională și continuă tendința din anii precedenți: urgența este regula și nu excepția."

 

… instituțiile democratice devin forme fără fond:

 

  • În 2023, Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanței, într-o uzurpare a rolului de legiferator al Parlamentului. Au fost adoptate 129 de ordonanțe de urgență și 42 simple.
  • Parlamentul continuă să facă numiri politice în conducerea unor instituții independente, ceea ce afectează capacitatea acestora. Un exemplu este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în componența căruia au fost făcute noi numiri nu pe criterii de competență, ci, mai degrabă, pe criterii politice, ceea ce a condus la decizii cel puțin bizare, așa cum este sancționarea unei expoziții de artă pentru că ar fi ofensat sentimentele religioase ale unor persoane.
  • Chiar și exercițiul alegerilor a fost sabotat. Și în 2023, puterea politică a refuzat în continuare să organizeze alegeri în cele peste 50 de localități în care primarii aleși în 2020 și-au pierdut mandatele, perpetuând astfel o convenabilă situație de interimat.

 

Raportul “Starea Democrației în 2023” este disponibil AICI.

 

Întrucât suntem într-un an electoral, deja marcat de controverse, organizatorii au prezentat Manifestul pentru o Campanie Electorală Sănătoasă, document propus clasei politice și instituțiilor relevante de aproximativ 100 de organizații neguvernamentale și grupuri de cetățeni.